Arhivă pentru decembrie, 2012

CENTRUL DE CULTURĂ ŞI ISTORIE MILITARĂ

Documentul 6

“APROB”

MINISTRU AL AFACERILOR
INTERNE  AL RSS MOLDOVENEŞTI

GENERALUL-MAIOR

(KULIK)

31 decembrie 1954

„SANCŢIONAT”

PROCURORUL ADJUNCT PENTRU PROBLEME

SPECIALE AL RSSM, CONSILIERUL JUDICIAR  SUPERIOR

(KIZIKOV)

31 decembrie 1954

Î N C H E I E R E

30 decembrie 1954                                                          or. Chişinău, RSSM

Eu, împuternicitul executiv al Serviciului special 1 al MAI al RSSM –  locotenentul Zemleanskii, examinînd cererea şi materialele  dosarului nr. 2635 privind deportarea lui Nagornaia Valentina Andreevna, anul naşterii 1915, originară din satul Cernoleuca, raionul Otaci, RSSM, domiciliată în prezent în satul Merki, raionul Merkinsk, regiunea Djambul, RSS Kazahstan,

A M  S T A B I L I T :

Nagornaia V.A. roagă să fie eliberată din deportare, motivînd prin faptul, că soţul ei , din vina căruia a fost deportată, a fost scos de la evidenţă la comendatura MAI.

Din materialele pe dosar se constată, că Nagornaia V.A. a fost evacuată la 6 iulie 1949 din satul Târnova, acelaşi raion, RSSM, şi la 19 noiembrie 1949 a fost condamnată de către Şedinţa specială pe lîngă MSS al URSS la deportare în regiunea Tiumeni, ca membru al familiei unui membru al organizaţiei naţionaliste.

Soţul ei – Nagornâi Nicolai Chirilovici, anul naşterii 1899, din anul 1919 până în anul 1923 participa activ în lupta împotriva Armatei roşii fiind în banda lui Petliura în Ucraina.

După distrugerea bandei în anul 1920, împreună cu rămăşiţele ei a fugit în Polonia. În anul 1923, după desfiinţarea bandei, a refuzat să se întoarcă în Uniunea Sovietică şi a plecat în România.

Locuind în Basarabia în satul Târnova, în anul 1938 a intrat în  partidul burghez – naţionalist „Frontul renaşterii naţionale” şi până în anul 1940 era membru activ al acestuia.

Pentru infracţiunea comisă Nagornâi N.C. la 13 iulie 1941 a fost arestat de NKGB al RSSM şi la 21 martie 1942 a fost condamnat de către Şedinţa specială pe lîngă NKVD al URSS la 5 ani de LCM, termenul pedepsei l-a ispăşit la 30 ianuarie 1947 şi în februarie 1947 a sosit în Moldova.

La 19 ianuarie 1949 Nagornâi N.C. a fost arestat a doua oară şi pentru aceeaşi infracţiune, la 2 aprilie 1949 a fost condamnat de către Şedinţa specială pe lângă MSS al URSS la deportare.

În prezent Nagornâi N.C. din deportare a fost eliberat conform ordinului Procurorului General al MAI şi KGB pe lîngă Sovietul Miniştrilor al URSS nr. 127s/0391/078 din 16 iulie 1954.

Nagornaia (numele de domnişoară – Lavrova) V.A. în perioada ocupaţiei româno-germane locuia în oraşul Chişinău, lucra ca soră medicală, în 1944 a plecat în România, de unde a fost repatriată în 1945.

În anul 1947 s-a căsătorit cu Nagornâi N.C. Conform informaţiei SRM Merkensk a MAI, Nagornaia V.A. lucrează la Secţia raională a sănătăţii, la serviciu se caracterizează pozitiv.

Avînd în vedere, că Nagornâi N.C., din vina căruia a fost deportată Nagornaia V.A., a fost eliberat din deportare şi  faptul, că cu Nagornâi N.C. ea s-a căsătorit în anul 1947 şi nu are nici o legătură cu activitatea lui criminală, precum şi lipsa materialelor compromiţătoare asupra ei,

C O N S I D E R :

A face un demers către Ministerul Afacerilor Interne  şi Procuratura URSS privind anularea restricţiilor de deportare pentru Nagornaia Valentina Andreevna.

Împuternicitul executiv

al Serviciului special 1 al  MAI al RSSM

locotenentul                              (Zemleanskii)

De acord:

Şeful Serviciului special 1

al MAI al RSSM

locotenent-colonelul                        (Batişcev)

(Selecţie şi traducere Alexandru Moraru)

Sursa: ANRM (Informaţia arhivistică se află la Centrul de Cultură şi Istorie Militară)

CENTRUL DE CULTURĂ şi ISTORIE MILITARĂ

Documentul  5

“APROB”

MINISTRU ADJUNCT AL
AFACERILOR INTERNE  AL RSSM

LOCOTENENT – COLONELUL

(BALAN)

25 septembrie 1954

„SANCŢIONAT”

PROCURORUL RSS MOLDOVENEŞTI,

CONSILIERUL JUDICIAR CLASA III

(KAZANIR)

28 septembrie  1954

Î N C H E I E R E

24 septembrie 1954                                                  or. Chişinău, RSSM

Eu, anchetatorul Inspectoratului special al  MAI al RSSM –  căpitanul Bugaev, examinînd cererea şi dosarul nr. 2720 şi nr. 0467060 referitor la Ciobanu Nicolai Nichitovici, anul naşterii 1921, originar din satul Peteşti, raionul Floreşti, RSSM, mama lui – Ciobanu Zinovia Fiodorovna, anul naşterii 1899, domiciliată în regiunea Amur,

A M  S T A B I L I T :

La MAI al RSSM s-a adresat cu cerere deportata Ciobanu Z.F., în care roagă să i se anuleze deportarea.

Din materialele pe dosar se constată, că fiul, din vina căruia ea a fost deportată, Ciobanu N.N. în anul 1940 în momentul reunirii Basarabiei cu Uniunea Sovietică făcea serviciul militar în poliţia română. În perioada ocupaţiei, anii 1941 – 1944, lucra ca adjunct al şefului postului de jandarmi, îi escorta pe cetăţenii sovietici arestaţi.

În baza acestor date Ciobanu N.N. la 14.11.1945 a fost condamnat de Şedinţa specială pe lângă NKVD  al URSS pe art. 5-33 al CP al RSSU la 5 ani de LCM, iar mama lui – Ciobanu Z.F., surorile Maria, anul naşterii 1928, şi Daria, anul naşterii 1935, au fost deportate după hotarele RSSM.

În urma controlului  şi în baza materialelor dosarului nr. 0467060 s-a stabilit, că mama condamnatului Ciobanu N.N.  – Ciobanu Z.F., la 15.06.1945, în procesul anchetei l-a denunţat pe fiul său Ciobanu N.N., ca fiind colaboraţionist.

Astfel, Ciobanu Z.F. a acordat ajutor organelor de anchetă la demascarea fiului său, deci pedeapsa pe care o ispăşeşte  este nemeritată.

Având în vedere acest fapt, precum şi ceea, că Ciobanu Z.F. este de vârstă înaintată – 65 ani, se caracterizează pozitiv, fiul din vina căruia a fost deportată şi-a ispăşit pedeapsa şi nu se ştie unde se află,

C O N S I D E R :

A face un demers către Ministerul Afacerilor Interne  şi Procuratura URSS privind anularea restricţiilor de deportare pentru Ciobanu Zinovia Fiodorovna  şi fiicele ei Ciobanu Maria Nichitovna şi Ciobanu Daria Nichitovna .

(Selecţie şi traducere Alexandru Moraru)

Sursa: ANRM (informaţia arhivistică se află la Centrul de Cultură şi Istorie Militară)

CENTRUL DE CULTURĂ şi ISTORIE MILITARĂ

Documentul  4

“APROB”

MINISTRUL  ADJUNCT AL
AFACERILOR INTERNE  AL RSSM

LOCOTENENT – COLONELUL

(BALAN)

16 septembrie 1954

„SANCŢIONAT”

PROCURORUL RSS MOLDOVENEŞTI,

CONSILIERUL JUDICIAR CLASA III

(KAZANIR)

16 septembrie 1954

Î N C H E I E R E

10 septembrie 1954                                                 or. Chişinău, RSSM

Eu, inspectorul superior al  MAI al RSSM –  maiorul Krivenkov , examinând dosarul de arhivă nr. 0103743 privind acuzarea lui Muntean Xenofont Pavlovici în săvârşirea infracţiunii prevăzute în art. 58-13 al CP al RSSFR, dosarul de evidenţă nr. 385 referitor la deportata Muntean Elena Vladimirovna şi cererea acesteia privind anularea restricţiilor de deportare,

A M  S T A B I L I T :

Muntean Xenofont Pavlovici, anul naşterii 1897, originar din satul Furceni, raionul Orhei, RSSM, moldovean, din ţărani, cetăţean al URSS, în trecut ofiţer al armatei ţariste, până la instaurarea puterii sovietice în Basarabia a fost ajutorul comisarului poliţiei române, activ realiza politica statului burghez România.

În anul 1941, împreună cu soţia  Muntean Elena Vladimirovna, anul naşterii 1911, a fost deportat după hotarele RSSM, în anul 1942, conform deciziei Şedinţei speciale pe lîngă NKVD al URSS, pentru luptă activă împotriva mişcării revoluţionare a fost împuşcat, iar soţia lui a fost deportată în regiunea Tiumeni.

În anul 1943, aflându-se în deportare, Muntean Elena Vladimirovna a fost condamnată pe art. 58 p. 10 alin. 2 al CP al RFSSR la 10 ani de detenţie şi 5 ani de interdicţie de drepturi.

Muntean provine din familie de muncitor, până la căsătorie era antrenată în munca obştească, cu Muntean Xenofont Pavlovici a convieţuit numai circa nouă luni.

În deportare Muntean se află singură, să lucreze fizic nu poate, deoarece este invalid de grupa II.

Având în vedere cele expuse,

C O N S I D E R :

A face un demers către Ministerul Afacerilor Interne  al URSS privind anularea restricţiilor de deportare pentru Muntean Elena Vladimirovna, fără retrocedarea averii confiscate.

Inspectorul superior

al  MAI al RSSM

maiorul                                                                     (Krivenkov)

De acord:

Şeful Serviciului special 1

al MAI al RSSM

locotenent-colonelul                                            (Batişcev)

Selecţie şi traducere: Alexandru Moraru

Sursa: ANRM (informaţia arhivistică se află la Centrul de Cultură şi Istorie Militară)