Arhivă pentru Iulie, 2014

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL: ALEXIE MATEEVICI, PREOT MILITAR

 

                     ALEXIE  MATEEVICI, PREOT MILITAR

SECRETELE ISTORIEI cu ALEXANDRU MORARUÎn scurta-i viaţă de numai 29 de ani, Alexie Mateevici a desfăşurat o activitate multilaterală. S-a impus conştiinţei noastre ca poet, îndeosebi prin nemuritoarea-i poezie-imn „Limba noastră”. Dar tânărul basarabean a avut şi alte preocupări: a tradus literatură din diferite limbi, a întocmit studii referitoare la istoria bisericii, a desfăşurat şi o imensă activitate preotească.

În  toamna anului 1915 , începând cu data de 16 septembrie, Alexei Mateevici porneşte pe un nou şi inedit drum al vieţii sale- devine preot militar în armata rusă. Pentru a respecta adevărul istoric, trebuie să spunem că atunci, în anul 1915, Basarabia lui Alexei Mateevici se afla mai bine de un secol, sub ocupaţie rusească.

Dintr-o sursă istorică din epocă rezultă că Alexei Mateevici s-a încadrat la început, ca preot militar, nu din obligaţie, „ci din pornire de sine, că asa va fi considerat el că este bine, că acolo i-ar fi fost locul”. Un amic de-al lui Mateevici la scurt timp după ce s-a încadreat, de bună voie, în armata rusă ca preot  militar, el socotea că locul său”trebuie să fie acolo unde este greu, unde oamenii îmbrăcaţi în uniforma militară suferă privaţiunile războiului, unde fiecare oştean aşteaptă de la prelatul săuun sfat, o binecuvântare, o alinare a suferinţelor trupeşti şi sufleteşti etc.”

La începutul Primului Război Mondial, când armata rusă întrase în scopuri evident cotropitoare sau cum se consemnează în numeroase studii de specialitate, „în scopuri imperialiste”, probabil că poetul Alexei Mateevici nu a judecat sau nu a reflectat în profunzime pe ce poziţie se situa armata în care el slujea în calitate de „păstor de creştini îmbrăcaţi în uniformă ostăşească”. El s-a gândit probabil doar la scopul, la menirea şi îndatoririle sale de preot militar.

Aproape doi ani încheiaţi a purtat rasa preotească şi a fost părintele sufletesc al soldaţilor, inclusiv basarabeni, mobilizaţi pe front. A împărţit  cu dânşii toate lipsurile şi nevoile, bolile şi alte grozăvii ale războiului.

Multe informaţii interesante despre activitatea marelui nostru înaintaş le găsim în volumul „Poetul nemuritor Alexei Mateevici” semnat de trei bravi militari, Florian Tucă, Eugen Siteanu şi Constantin Mincu care a apărut la Bucureşti în 2012. Dintr-o scrisoare expediată de pe front (24 aprilie 1917) aflăm despre activitatea sa de preot militar, precum şi despre gândurile şi sentimentele ce-l stăpâneau în acele vremuri grele:

„Ieri, de ziua Sf.Gheorghe, am slujit liturghia, iar alaltăieri vecernia într-un parc, într-o bisericuţă construită la iuţeală  şi care mai mult seamănă cu un boschet.Boschetul era plin de verdeaţă. Lume puţină, câţiva soldaţi din statul –major al diviziei şi câţiva ofiţeri. Pe un sfert de oră s-a rupt de la munca sa nesfârşită şi comandantul diviziei, un general călit în focul luptelor…Şi era atâta linişte ca astăzi. Cât a durat vecernia şi liturghia nici o împuşcătură. Ce bine era să te rogi în parcul inundat de razele soarelui de seară şi de dimineaţă, unde fumul cadelniţei se contopea cu aroma verde a primăverii, iar cântăreţii bisericeşti le ţinea isonul numai freamătului domol al creştetelor de copaci şi cântecul privighetorii…

Ce clipe minunate am încercat eu şi ce satisfacţie eram în acele clipe, de asta eram sigur, au fost încercate de toţi cei prezenţi. În ce legătură neînţeleasă  se afla totul în viaţa noastră, dacă la câţiva paşi de tunurile aducătoare de moarte se pot naşte astfel de simţăminte”.

În mai multe studii şi lucrări în care se vorbeşte despre începutul  activităţii preoţeşti militare a lui Alexei Mateevici, se consemnează faptul că el se afla, „de la data de 16 septembrie 1915, pe frontul din Galiţia”. Nu se spune însă nimic aproape nimic în legătură cu activitatea sa păstorală şi cât a durat ea în acea zonă de aprige încleştări, dar se relatează, în numeroase scriituri, ca de pildă în cartea semnată de Ion Niţă, apărută în 1989, la Iaşi, în editura „Junimea”, că „în anul 1916 Alexei Mateevici cere să fie trimis în România şi încadrat, tot ca preot militar, în brigada 71 rusă de artilerie pe frontul Tecuci – Mărăşeşti”.

Ce se întâmplase între timp ? România intrase şi ea, începând din noaptea de 14 spre 15 august 1916, în Primul Război Mondial, în tabăra Antantei,din care făcea parte Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Italia. Scopul de bază al intrării României  în război alături de cei patru aliaţi era, de fapt,drept şi nobil, acela al readucerii la trupul Ţării a pământurilor româneşti în care gemeau de secole întregi fraţii noştri de neam, de limbă, de cultură şi de credinţă.

Preotul Alexei Mateevici a aflat de intrarea României în război, alături de Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, chiar în cea de a doua zi de la producerea evenimentului, adică pe data de 16 august 1916. S-a bucurat mult preotul basarabean de „Manifestul” semnat de regele României Ferdinand, deoarece corespundea cu aspiraţiile sale naţionale.

El scria soţiei sale că „pe cerul dreptăţii şi pe cerul lui Dumnezeu  vor apare în curând zorii Unirii, că vor dispare graniţele care despart oamenii uniţi între ei prin teritoriu, limbă, prin cugete şi prin simţiri, prin voinţa Celui de sus.” În cele din urmă, după cereri repetate făcute verbal sau în scris la şefii săi militari şi religioşi direcţi, lui Alexei Mateevici i s-a aprobat să fie mutat într-o mare unitate rusească ce lupta pe frontul românesc, într-o structură militară de artilerie ce acţiona pe frontul din Moldova, în zona Tecuci-Mărăşeşti, şi anume în brigada  rusă nr.71.

Spre marea sa bucurie, preotul militar basarabean a ajuns să lupte pe acest teatru de război în momentul în care se desfăşura glorioasa bătălie de la Mărăşeşti (24 iulie – 6 august 1917), acţiune militară care este apreciată de către unii analişti militari de valoare internaţională, prin prisma forţelor angajate în desfăşurarea ei ca şi prin consecinţe, drept cea de-a 19 bătălie decisivă din istoria lumii. Aflându-se la Mărăşeşti, într-o altă scrisoare adresată soţie sale preotul militar Alexie Mateevici scria:

Bustul preotului militar Alexei Mateevici (Centrul de Cultură şi Istorie Militară, Chişinău)

„M-am dus să oficiez un serviciu religios într-o zonă a frontului…Cad obuze în apropierea noastră şi se aud salve de mitraliere…Un aeroplan a aruncat bombe, aflând, ulterior, că din cauza lor au murit câţiva soldaţi şi mai mulţi cai…”; „În situaţii grele specifice frontului, amstat în mijlocul luptătorilor,sub ploaie de gloanţe, făcând rugăciuni şi încurajindu-i să stea neclintiţi la posturi, făcându-şi datoria…”

„Pe timpul unei aprige încleştări de la Mărăşeşti, cu crucea atârnată după gât şi cu Icoana în mână, am binecuvântat şi am îmbărbătat pe luptătorii mei”;

„M-am deplasat la un post de prim ajutor, unde am stat de vorbă cu răniţii, i-am spovedit şi i-am împărtăşit pe unii dintre ei, urându-le tuturor sănătate şi bucurii…”

„Şi pe front, ca şi acasă, viaţa religioasă este aproape aceeaşi.Stăm cu Crucea şi cu Icoana în mâini, facem rugăciuni,îi binecuvântăm pe cei cu care ne-am înfrăţit întru Credinţă şi îm Bunul Dumnezeu, iar atunci când suntem nevoiţi să ne despărţim vremelnic de bunii noştri creştini,le spunem cam aceleaşi cuvinte: „Doamne ajută!…Cu Dumnezeu Înainte!…Să ne apere şi ocrotească Sfânta Cruce!” SECRETELE ISTORIEI cu ALEXANDRU MORARU Gloria militară pentru cel care a participat efectiv la bătălia de la Mărăşeşti îşi va găsi sfârşitul, în ziua de 13 august 1917, pe un pat de spital militar, fiindcă se îmbolnăvise de tifos pe front. Marele poet, patriot şi preot militar Alexie Mateevici a fost înmormântat la Cimitirul Central Municipal Chişinău de pe strada Armenească.

ALEXANDRU MORARU

SURSA: http://www.mazarini.wordpress.com

Anunțuri

ALEXANDRU MORARU FILM ALEXANDRU MORARU FILM ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM ALEXANDRU MORARU FILM ALEXANDRU MORARU FILM

IMAGINI FOTO: ALEXANDRU MORARU

NOTĂ: LISTA MILITARILOR, CĂZUŢI ÎN I RĂZBOI MONDIAL ŞI ÎNHUMAŢI A FOST PUSĂ LA DISPOZIŢIA NOASTRĂ DE CĂTRE ADMINISTRAŢIA CIMITITULUI, FAPT PENTRU CARE LE MULŢUMIM PRIN ACEST INTERMEDIU.             (VA URMA)

SURSA: http://www.mazarini.wordpress.com

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL: CIMITIRUL CENTAL MUNICIPAL CHIŞINĂU (IMAGINI DE ALEXANDRU MORARU) 1

ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM

ALEXANDRU MORARU FILM

ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM

ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM

ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM

ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM

ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM

ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM

ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM

ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM

ALEXANDRU MORARU FILM ALEXANDRU MORARU FILM DSC03325ALEXANDRU MORARU FILM

ALEXANDRU MORARU FILMALEXANDRU MORARU FILM

 

ALEXANDRU MORARU FILM

AUTOR IMAGINI: ALEXANDRU MORARU

(VA URMA)

SURSA: http://www.mazarini.wordpress.com

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL: PARTICIPANŢI BASARABENI LA LUPTE  (1)

calendar

100 ani de la declanşarea războiului

Participanţi  basarabeni la Primul Război Mondial, o bună parte din care au devenit deputaţi în Primul Parlament al Basarabiei – Sfatul Ţării

  1. Boga Leon (1880- 1974)
  2. Galeţchi Semion (1887- ?)
  3. Groppa Dumitru (1895-1970)
  4. Andronachi Gheorghe (1893- ?)
  5. Gurschi Semion (1885- ?)
  6. Crihan Anton (1893- 1993)
  7. Cojocaru Teodosie (1879- 1941)
  8. Mateevici Alexei (1888- 1917)
  9. Garcavâi Ilia  (1888- 1937)
  10.  Adamovici Eugen (1876- ?)
  11.  Starâi (Borisov) Grigore (1880-1937)
  12.  Alistar Elena(medic militar) (1873- 1955)
  13.  Bivol Constantin (1885- 1942)
  14.  Bivol Nicolae ( 1881- 1950)
  15.  Bogos Dumitru (1889- 1946)
  16.  Ştefan Bulat (1892- 1963)
  17.  Cazacliu Grigore (1892- 1959)
  18.  Cecherul Cuş Nicolae (1873-1946)
  19.  Cerescu (Ciorăscu) Vasile ( 1886- ?)
  20.  Cernăuţan Nicolae (1892- ?)
  21.  Cernei Nicolae (1892-?)
  22.  Cijevschi Vasile (1880- 1931)
  23.  Codreanu Ion (1879- 1949)
  24.  Catelli Emanuil (1883- 1943)
  25.  Dragomir Dumitru (1890- ?)
  26.  Dron Dimitrie ( 1893- 1977)
  27.  Druţă Gheorghe (1881- ? GULAG)
  28.  Furtună Nicolae (?- ?,02. 1921)
  29.  Gafencu Vasile (1986- 1942)
  30.  Grigoraş Cozma Casian (1892- ?)
  31.  Hachii Semion (1882- 1940)
  32.  Holban Ştefan (1886- 1961)
  33.  Ignatiuc Ion (1893- 1943 GULAG)
  34.  Inculeţ Teodor (1888- 1973)
  35.  Modval Tihon ( 1896- ?)
  36.  Moraru Anatolie ( 1895- 1969)
  37.  Movilă Vladimir ( 1879- )
  38.  Mare Gheorghe ( 1881- 1962)
  39.  Păscăluţă Ion ( 1890- 1988)
  40.  Pântea Gherman ( 1894- 1967)
  41.  Popa Mihail (1877- 1941)
  42.  Răţoiu Ilie ( 1892- ?)
  43.  Rudiev Vasile ( 1891- 1918)
  44.  Rujina Anton (1887- ?)
  45.  Sbierea Chiril (1891-?)
  46.  Scobioală Andrei (1884- 1971)
  47.  SilistraruTimofei (1895- ?)
  48.  Ştirbeţ Vasile ( 1896-?)
  49.  Tcacenco Filip (1894- ?)
  50.  Tudor Gheorghe (Iorgu) (1885- 1974)
  51.  Tudor Nadejda (1888- 1942) soră medicală
  52.  Tudos Ion ( 1884-?)
  53.  Turcuman  Grigore ( 1890- 1942)
  54.  Ţanţu Vasile ( 1885- 1937)
  55.  Usinevici Ştefan ( 1881- 1934)

Investigaţie de arhivă  şi selecţie: Alexandru Moraru

SURSA: http://www.mazarini.wordpress.com

                    MILITARI DIN BASARABIA (5)

                                                                   Ornament National

Cazacliu Grigore (20 ianuarie 1882, Slobozia- Cuşălăuca, Jud Soroca -24 decembrie 1959 )A participat la I război mondial fiind mobilizat într-o unitate rusească de pe frontul românesc. În luna iunie 1917 a fost fondat Comitetul ostăţesc moldovenesc, la care a fost vice- preşedinte, din iniţiativa lui s-a format la Chişinău comitetul central ostăşesc. A fost delegat la Congresul Militarilor Moldoveni.

Cărăuş Dimitrie (5 octombrie 1892, sat. Sevirova, Soroca-? )Mobilizat în armata rusă, s-a ocupat de organizarea cohortelor moldoveneşti. Preşedinte al Comitetului ostăşesc moldovenesc din Tighina(1917)

Cernăuţan Nicolae (1892 sat. Bălăsineşti Hotin- ) La 28 iulie 1917 a făcut parte din delegaţia ce reprezenta Comitetul  Central ostăşesc moldovenesc din Chişinău 

Cernei Nicolae (1892 Toceni, Cahul- ? )Participant la I război mondial, fost membru al Comitetului ostăşesc moldovenesc din Odesa, organizat la 14 mai 1917. Participă la crearea cohortelor moldoveneşti, devenind inspectorul general al acestor cohorte. Delegat în Sfatul Ţării de către Congresul militarilor moldoveni.

Chiriac Afanasie (25 martie 1891, com. Corjova, Bender-?)Participant la Congresul I al militarilor moldoveni din toată Rusia. 

Ştirbeţ Vasile (11 august 1896-?)Participant la Primul război mondial, vice- preşedinte al Comitetului Militar Moldovenesc din Odesa. Comandant al Cohortei a 9-a (1917), care activa în judeţul Tighina, organizator al pregătirii premilitarilor.

Cotoros Teofil (?-?) Ofiţer moldovean, reprezentant al comitetului executiv ostăşesc, activist în comitetul central al militarilor moldoveni.

Dron Dimitrie (30 octombrie 1893, com. Cucioaia, Bălţi- 22 februarie 1977)

În 1914 este mobilizat şi trimis pe Frontul Român, Iaşi, unde va participa la organizarea ostaşilor moldoveni, fiind membru al Comitetului Ostăşesc Moldovenesc. În 1917 a participat la Congresul militarilor moldoveni, Chişinău 1917.

Druţă Gheorghe (22 mai 1881, sat. Tătăruşii Vechi, Soroca- ?) Delegat la Congresul militarilor moldoveni. Studii militare (pe timpul ţarizmului) la o şcoală din Vilnius, vice- preşedinte al Organizaţiei Foştilor Ofiţeri din Armata Moldovenească.

Hachii Semion (1882 sat. Pituşca Orhei- 1940 Bucovăţ) Participant la Primul război mondial.

Ignatiuc Ion (15 februarie 1893, sat. Prepeliţa, Bălţi-26 ianuarie 1943 GULAG)

Deputat ales la Congresul Militarilor, participant la Primul război mondial, marinar militar al flotei de pe Marea Neagră.

Năstasie Gheorghe (16 februarie 1896 sat. Hristici, Soroca -28 dec. 1985)Participă la Primul război mondial avea gradul de ofiţer(aşai-i în document- Al.M.) înaintat deputat din parte Comitetului Executiv Moldovenesc al Frontului Românesc.

Lujanschi Gheorghe(11 martie 1880 sat. Tenţeşti jud. Iaşi -? )Colonel, a activat în cadrul Directoratului de Război în secţia de organizare a Armatei Naţionale. A fost printre primii ofiţeri care a solicitat înscrierea ca ofiţer activ în Armata Română.

Popa Mihai (1877, Ialoveni jud. Chişinău-?) Colonel, Şcoala Militară de Cavalerie din Elisavedgrad şi Şcoala specială de cavalerie din Petersburg, participant la primul război mondial. În luna noiembrie 1917 a organizat şi pus la dispoziţia Sfatului Ţării, Regimentul Moldovenesc de Cavalerie din Bolgrad.

Răţoiu Ilie (20 iulie 1892 sat. Cruglic, Orhei -?) Sublocotenent, a absolvit Şcoala de Marină din Sevastopol iar la 1917 participă la organizarea Comitetului Central Militar Moldovenesc. A susţinut activ ideea organizării Armatei Naţionale Moldoveneşti. A participat la Congresul Militarilor Moldoveni. 

Picior Mare Petru (1888 sat. Dusmani, Bălţi-?) A fost propus deputat din partea Comitetului Central Militar Moldovenesc.

Plătică Dimitrie (?-?) A fost ales deputat în Sfatul Ţării din partea primului Congres al Militarilor Moldoveni (octombirie 1917).

Prahniţchi Valentin (?-?) A fost ales deputat în Sfatul Ţării din partea primului Congres al Militarilor Moldoveni (octombirie 1917).

Rudiev Vasile (1881, sat. Popeşti, Soroca-1918 Chişinău ) În 1916 este mobilizat în Armata Ţaristă  şi este trimis pe Frontul Românesc. Din decembrie 1917 membru al Partidului Comunist.

Donici Matei (1847, sat. Bărneşti, Bălţi-26 septembrie 1921) În 1870 e iuncher la Şcoala de Cavalerie din Tveri (Rusia). Participă la războiul sârbo-turc apoi la campania din 1877-1878, precum şi la războiul ruso-japonez din 1904- 1905. Pensionându-se s-a stabilit la Tighina. A participat activ la mişcarea de eliberare a românilor basarabeni.

Pară Porfirie (24 feb. 1877, sat. Buteşti, Bălţi-?) În timpul revoluţiei din 1917 a luptat pentru alipirea Basarabiei la Regatul României.

Râşcanu Ion (4 ianuarie 1874, Cahul-?) General de divizie a deţinut funcţiile de ministru de Război în anii 1918, 1920, 1921. în 1927 este numit Comisar superior al Guvernământului în Basarabia şi Bucovina. A intrat în Basarabia în 1918 în fruntea Diviziei I de Vînători. La 1 martie 1918 a înlocuit la Chişinău şi Basarabia de Mijloc Detaşamentul General E. Broşteanu. Detaşamentul General I. Râşcanu se găsea la Chişinău în ziua de 27 martie 1918, constituind trupele de paradă şi gărzile de onoare, în timpul istoricului eveniment al Unirii.

Voitoianu Artur (14 aprilie 1864 Ismail- 8 aprilie 1939) General român, a făcut studii la Şcoala de Ofiţeri şe Artilerie şi Geniu din Bucureşti (1884), Şcoala de Aplicaţie de Artilerie şi Geniu(1886), sublocotenent (1884), căpitan (1891), colonel (1908), general de brigadă (1915), general de divizie (1917), general de corp de armată (1918). A fost ministru de Război (1918). A participat la primul război mondial. În  1918 a deţinut un post important de conducere în armata română dizlocată în Basarabia, a colaborat cu Sfatul Ţării.

Scobioală Andrei (4 oct. 1884 sat. Moşeni, Bălţi-27 oct. 1971) Mobilizat în armata ţaristă, participă la luptele primului război mondial pe Frontul Românesc. În iunie 1917, aflându-se la Iaşi, contribuie la fondarea Comitetului Militar Moldovenesc, devenind preşedinte al acestui comitet. La Congresul Militarilor Moldoveni care şi-a început lucrările la 20 oct. 1917 a fost ales deputat în Sfatul Ţării.

Secară Nicolae (9 mai 1894, sat. Rudi, Soroca- 24 feb. 1942, Penza, GULAG)A organizat Comitetele Moldoveneşti în unităţile militare dizlocate la Odesa şi pe Frontul Românesc.  Un timp scurt a deţinut funcţia de subsecretar de stat la ministerul de Război. A decedat în GULAG- ul sovietic. A fost decorat cu Coroana României în gradele de Cavaler şi Ofiţer, Steaua României în gradele de Cavaler şi Ofiţer, Medalia Regele Ferdinand I şi alte decoraţii.

Selistraru Timofei (5 ianuarie 1895, sat. Taraclia, Bender-?) A absolvit  Şcoala militară de artilerie din Odesa. A participat la Congresul Ostaşilor Moldoveni care a avut loc la Chişinău la 1917. Deputat din partea Congresului Militar.

                                                               AUTOR  PROIECT şi SELECŢIE : ALEXANDRU MORARU

                                     MILITARI DIN BASARABIA  (4)

Ornament National

 

Andreev Sergiu Victor– născut la 22 iulie 1971. Mobilizat din s. Cioara, Hânceşti. Participant la războiul ruso-moldovenesc din anii 1991-1992. A decedat cu moarte de erou la 11 iulie 1992 în luptele de la Tighina. Decorat postmortem cu Ordinul Republicii.

Ion Inculeţ (1844-1940) om politic basarabean. A urmat seminarul teologic din Chişinău şi studii universitare la Yuriev (Rusia). Participă la Revoluţia rusă din februarie- martie 1917, fiind membru al Sovietului deputaţilor muncitoreşti şi ţărani din Petrograd. Urmând sfatul lui Kerenski revine la Chişinău în august 1917, ca membru al Sovietului provincial al deputaţilor ţărani şi comisar gubernial al Basarabiei. La 21 noiembrie 1917 devine preşedintele Sfatului Ţării din Basarabia, iar din 1918, permanent, deputat în Parlamentul României, ministru, deţinând portofoliile Sănătăţii, de Interne, de Stat, al Comunicaţiilor, şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1936- 1937). Membru corespondent (1909) şi membru titular (1918) al Academiei Române. La 26 mai 1919 şi-a pronunţat discursul de recepţie intitulat Spaţiul şi timpul în nouă lumină ştiinţifică, pe care l-a început astfel „Adânc emoţionat iau cuvântul. Fiu al Basarabiei, locuită de români, care nici cu gândul cel mai îndrăzneţ nu aşteptau să se întoarcă la sânul Neamului, eu acuma stau în mijlocul dv. Nu numai ca o idee de unitate naţională, nu numai ca un simbol al Unirii, dar ca un adevărat reprezentant al Unirii, care este un fapt împlinit. Ştiinţa  este internaţională şi ca să devie naţională trebuie ca ideile ei să intre şi să domine în adâncimea maselor poporului, care colorează ideile cu deosebirile lui”. La 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu România. Din delegaţia Sfatului Ţării, care a prezentat actul Unirii regelui Ferdinand I (aflat atunci la Iaşi) a făcut parte şi Ion Inculeţ, în calitate de preşedinte. Publică lucrările: Ma premiere rencontre avec De Saint- Aulaire (1930); SSSR, (Bucureşti, 1932). În anul 1940, s-a retras cu familia la Bucureşti unde se stinge din viaţă.  

Boga Leon (15 ianuarie 1880 (1886), Vales, Macedonia – 23 ianuarie 1974, Vaslui, România). Profesor, istoric, publicist şi arhivist. Descendent dintr-o familie aromână. Studiază la Liceul de băieţi din Bitalia, Macedonia. La 1908 se stabileşte la Bucureşti. În timpul Primului Război Mondial se înrolează în armata română în calitate de voluntar (1917- 1918); anume în această perioadă Leon Boga obţine cetăţenia română. La 14 ianuarie 1918 vine în Basarabia, ţinut de care îşi va lega destinul şi va încerca pe toate căile să-şi aducă aportul la prosperarea lui socia- culturală. Activităţile culturale ale lui Leon Boga au ca rezultat formarea Asociaţiei Corpului Didactic Moldovenesc, pregătirea Congresului Invăţătorilor din judeţul Tighina. Boga Leon este iniţiatorul ideii de editare a revistei cu caracter metodologic- instructiv şi didactic„Şcoala”, se ocupă de organizarea Direcţiei Regionale a Arhivelor Statului din Chişinău (1918- 1920). După 1920 îmbină activităţile de pe tărâmul cultural de director al regionalei din Basarabia a Fundaţiei Culturale” Regele Mihai I”, membru, ulterior director (1939) al Secţiei din Basarabia a Comisiunii Monumentelor Istorice, cu cele de ordin pedagogic, activând până la 1939 şi în funcţie de profesor, apoi director al Liceului „Alexandru Donici”. Leon Boga aduce un aport deosebit la ridicarea statutului arhivisticii, creşterii prestigiului şi importanţei ei nu numai în Basarabia, ci şi în întreaga România. Are numeroase publicaţii şi culegeri de documente. El a fost unul dintre redactorii ziarului „Sfatul Ţării”(1918). În urma evenimentelor diniunie 1940 se refugiază în România, unde se află până în 1941, când Basarabia este eliberată. În timpul războiului, revenit la Chişinău, îşi continuă activitatea în arhive, fiind totodată  diziluzionat de faptul că multe din manuscrisele lăsate la 1940 au dispărut fără urmă. Împreună cu Arhivele Statului din Chişinău se evacuează la Bibeşti, Olt (1944). Se stinge din viaţă la 23 ianuarie 1974

Donici Alexandru (19 ianuarie 1806, Bezeni (azi Donici), Orhei- 21 ianuarie 1865, Piatra Neamţ). Fabulist şi traducător. Este trimis la Sankt-Petersburg într-un institut particular de educaţie. După ce capătă aici cunoştinţe elementare, este înscris la Liceul militar din acelaşi oraş, unde capătă gradul de ofiţer. A devenit ofiţer şi a servit în această calitate câtva timp în armata rusă. În 1826 demisionează din armată şi se angajează slujbaş în administraţia civilă din Basarabia. Are multe publicaţii şi traduceri şi este unul din cei mai importanţi fabulişti ai timpului.

Catelli Emanoil (25 ianuarie 1883, Zgărdeşti, Bălţi -18 noiembrie 1943 GULAG, Sverdlovsk). Militar, om politic. A absolvit şcoala de ofiţeri din Odessa. Ulterior devine ofiţer al Statului-Major al unei unităţi militare ruse. Este mobilizat la Odessa, cu gradul de căpitan (1917). Preşedinte provizoriu al Partidului Progresist Moldovenesc din Basarabia (secţia Odessa), care apoi se contopeşte cu Comitetul Moldovenesc al regimentului 40 Infanterie. A colaborat cu Partidul Naţional Moldovenesc din Chişinău. Este ales membru al Comitetului Executiv al Partidului Naţional Moldovenesc (secţia Odessa). La 1 mai 1917 Emanuil Cateli împreună cu Ion Pelivan şi Pan Halipa, propun înfiinţarea  Sfatului Ţării şi declararea autonomiei Basarabiei. A fost membru al celui de-al treilea guvern al Republicii Democratice Moldoveneşti- director general (ministru) al Agriculturii. A Contribuit la organizarea unităţilor militare (cohortelor) moldoveneşti. În perioada interbelică este numit Prefect de Bălţi, iar mai apoi ales senator în Parlamentul României. Nu părăseşte Basarabia în 1940, în consecinţă fiind omorât.

Cruceniuc Petrea (29.06.1917, Plopi, Râbniţa- 04.01.1988 Chişinău) poet şi publicist. Studii la Şcoala Militară din Balta, Şcoala Militară din Moscova şi Institutul de Literatură M.Gorchi din Moscova, participant la cel de-al II război mondial în armata sovietică. Redactor-şef la revista”Octombrie”(Basarabia)- 1949-1953- şi la ziarul Cultura Moldovei- 1957-1963. Publicistică: “Salve”(1970), “Spic şi spadă” (1974), “Prin ani cu tine” (1984).

Galeţchi Semion (3/15 februarie 1887, Donduşeni jud. Soroca -194 ) În anul 1908 înrolat în armata rusă, îşi face serviciul militar în Varşovia până în 1911. Participant la Primul război mondial, mobilizat la Odesa. Aici în timpul revoluţiei aderă la Organizaţia militară moldovenească din localitatea, contribuind la formarea primului batalion moldovenesc, care mai târziu a stat la baza formării chortelor naţionale. În vara anului 1917 este trimis la Chişinău unde participă la formarea Comitetului Central Ostăşesc Moldovenesc.

Groppa Dumitru (21 mai 1895 sat. Vărăncăul Vechi, Soroca-11 septembrie 1970) Mobilizat în armata rusă în gradul de sublocotenent, participă la primul război mondial, jurist.

Marc Dimitrie Gheorghe, (1877 s. Ciuciulea, Hotin – 1954, Ciucilea) marinar militar, în 1903, în calitate de marinar în armata rusă este trimis pe frontul ruso-japonez ca membru al echipajului crucişătorului rus Vareag.Pentru a nu fi capturat de duşman şi nimicit, echipajul a primit ordin să distrugă vasul. Printre cei 4 marinari cărora, la 27 ianuarie 1904, li s-a încredinţat această misiune s-a numărat şi Dimitrie Marc. Pentru a le răsplăti eroismul , ţarul i-a invitat pe supraveţuitori la curtea imperială, unde lui Dimitrie Marc i s-a înmânat Crucea Sfântul Gheorghe de gragul 4 (nr.97643). Peste încă 50 ani, consemnând fapta eroică a bravului luptător basarabean, Prezidiul Sovietului Suprem al URSS i-a conferit , post-mortem, medalia Pentru Vitejie.

Moraru Anatolie (1895 sat. Cerlina Mare, Hotin- 1969 Bucureşti) Ofiţer de carieră, absolvent al unei şcoli militare. În 1917 avea gradul de locotenent, iar în 1918 era deja căpitan. Membru al Comitetului Central al Militarilor Moldoveni.

Munteanu Zamfir (?-?) A fost ales deputat în Sfatul Ţării din partea Comitetului Central Executiv Moldovenesc al Sfatului Delegaţilor Soldaţi şi Ofiţeri.

Andronachi Gheorghe (8 aprilie 1893 sat. Chiperceni, Orhei – ?)A absolvit Şcoala militară de infanterie din Odesa. A participat la Primul război mondial ca ofiţer al armatei ruse, fiind rănit de 6 ori. În miscarea de eliberare natională din Basarabia s-a angajat în 1917, a condus detaşamentul de cavalerie al Sfatului Ţării. Pentru merite militare a fost avansat de conducerea Republicii Moldoveneşti la gradul de locotenent-colonel.

Botezatu Grigore (?-?) Maior, a format din ordinul Sfatului Ţării, Regimentul I Husari la Novogheorghievsk din ofiţeri şi soldaţi moldoveni. La 27 decembrie 1917 a sosit la Chişinău ocupînd cazarma de pe strada Feodorov, colţ cu Bulgară.  

Brăiescu Constantin (1873 Soroca – 15 martie 1928) Absolvent al Şcolii Militare de Cavalerie din oraşul Nikolaev (Rusia), colonel în armata ţaristă. În 1917 este numit comandant al Regimentului Moldovenesc de Cavalerie; Ministru de Război (gradul de general) în Guvernul Republicii Moldoveneşti. După Marea Unire este numit Comandant Teritorial al Basarabiei.

Gurschi Semion (1885, Durleşti-?) Colonel, absolvent al liceului real din Chişinău şi al şcolii pregătitoare de ofiţeri din Petersburg. În anii primului război mondial a fost comandantul Regimentului cu nr. 10 Vînători. În anul 1917 a condus Regimentul I Moldovenesc supus direct Sfatului Ţării.  

 

AUTOR PROIECT şi SELECŢIE: Alexandru Moraru

SURSA: http://www.mazarini.wordpress.com