Istoria militară în pictura lui Theodor Aman
În sec. XIX, în Principatele Moldova și Muntenia iar mai târziu în Regatul Român are loc o adevărată revoluție în domeniul dezvoltării artelor plastice, un șir de pictori, sculpturi care prin lucrările sale formau o nouă cultură artistică ce avea ca scop să descrie viața oamenilor de rând dar tot odată să prezinte trecutul istoric a neamului.
Unul din cel mai vestit reprezentant a epocei date a fost pictorul Theodor Aman (primul pictor român care a studiat la Paris), a adus o contribuție remarcabilă în dezvoltarea picturii românești din sec.XIX-lea.
În lucrările sale Theodor Aman a redat spiritul timpului, a remarcat importanța de a cunoaște trecutul istoric pentru un pictor, făcând parte din oamenii de artă ce se inspirau în creația sa din evenimente politice și istorice ce aveau loc la acea perioadă. Datorită lui Theodor Aman în decembrie 1864 în București a fost deschisă prima Școală de arte frumoase, la inaugurare Theodor Aman a remarcat în discursul său în fața studenților:<<Aveți necontenit în vedere că sânteți chemaț a glorifica patria în viitor.
În tablourile istorice Theodor Aman a depus efort să reconstituie o imagină veridică a trecutului. A studiat în detaliat evenimentele istorice, mentalitatea, cultura din epoca ce o prezenta pe pânză.
Unul din tablourile lui Theodor Aman ce ne vorbește de istoria militară a neamului a fost pictura Bătălia cu turcii pe insula Sf. Gheorghe.
Lucrarea dată prezintă șirul de picturi didicat epoci lui Mihai Viteazul și lupte principatelor contra ocupații otomane.
În tablou predomină culorile întunecate care au ca scop să specifice puterea și înverșunarea bătălii, trupele muntene ce sânt prezintate în partea stângă a picturii, sânt organizate în detașamente de cavalerie care au ca scop să-i arunce pe turci de pe pod, fețele ostașilor munteni reprezintă neânfricare și hotărîre de a continua lupta până la victorie. Trupele otomane se retrag în panica reprezintânt un haos în organizarea lor de luptă. Tabloul este datat în 1859, actualmente se afla în fondurile Muzeului Național de Arte al României.
O altă pictură ce face parte din categoria bătălilor cu Imperiul Otoman reprezintă Izgonirea Turcilor la Călugareni. Lucrarea datată în 1872, în perioadă a
formarii satului român și luptei pentru indepedență față de Imperul Otoman.
Acest tablou reprezintă una din cele mai principale bătălii din Istoria Românii unde s-a hotărât existența de mai departe numai principatului Muntenia dar și a Moldovei.
Pânza prezintă o imagine care remarcă atacul cavalerii muntene și o retragere haotică a cavalerii otomane ce nu are ca scop să învingă dar să scape de moarte. Pictorul a efectuat lucrarea dată în colorii întunecate ca să remarce vâltoarea luptei. Ca pictura să prezinte mai verdică Aman a studiat deverse izvoarea istorice ce descrie bătăliea dată. A făcut conoștință cu armamentul din perioada dată cu îmbrăcămintea militară. Tabloul dat, actualmente se află în Muzeul Theodor Aman din București.
Theodor Aman a studiat epoca lui Șefan cel Mare, acordândui un loc important în creația sa. În tabloul Ștefan cel Mare căzând de pe cal în bătalia de la Scheia, Aman reprezintă bătalie a lui Ștefan cu turici unde otomanii au efectuat ultima încercare de al detrona pe domnitorul Moldovei. Conform cronicelor slavo-române în toiul bătăli Ștefan a căzut de pe cal, l-a salvat boierul Purice care după sfârștul bătălii primind numele Movilă mai târziu aceasta famlie de boierii va fi vestită în istoria Moldovei find un reprezintat a familei date și Petru Movilă.
Tabloul a fost pictat între anii 1860-1863, pictura dată reprezintă imaginea unei bătălii înverșunate unde moldoveni duc o luptă aprigă pentru a învinge pe turci. Principalu erou acestui tablou reprezintă Ștefan care se află în centrul bătălie fiind căzut de pe cal dar protegat de oștenii moldoveii care nu permit dușmanilor ca domnul moldovei să fie omorât s-au luat prizonier. Pictura este efectuată în culori întunecate. Cerul este acoperit de nori și fum care reprezintă o mare năpastă ce-a venit peste Moldova. Actualmente tabloul dat se află în Muzeul Theodor Aman din București.
Un alt domnitor pe care Aman prezintat în lucrările sale a fost Vlad Țepeș domnitorul valah îl impresiona pe Theodor Aman prin vitejia sa și hotârea de a lupta.
Din tablourile ce au fost didicate epoci lui Vlad Țepeși a prezintant pictura Bătalia cu facle a lui Vald Țepeși (mai mult conoscută cu denumirea atacul de noapte a oștelor lui Țepeș), lucrarea dată reflectă evenimetele războiului dintre Imperiul Otoman și Valahia din anul 1462. Conflictul s-a început ca refuz lui Vlad Țepeș de a plăti tributul și de a se supune imperului turc. Ca răspuns sultanul otoman Muhomed II cuceritorul Constatinopului începe campania militară în Valahia.Trupele otomane înaintau de la Nicopeli spre Tîrgoviște.
În noaptea de 16 iunie 1462 are loc vestitul atac de noapte a trupelor lui Vlad Țepeș a taberii militare a turcilor, având ca scop să destrugă unitățile de elita a trucelor și tot odată omorârea sultanuli otoman.
Ca să redăie mai real evenimentul dat, Theodor Aman a studiat deverse izvoare ce descriu războiul dat, s-a consultat cu istorici din acea perioada.
În prim plan a tabloului este prezentată cavaleria munteană ce atacă tabra otomană cu făcliele în mână.
Atacul este prezent în plină dezllănțuire. Trupele valahe sânt pline de hotărâre să obțină victoria. Militarii otomnii sânt în panică ei se retrag, neorganezând un contratac. Pictorul a specficat(cum și în altele picturii) iureșul năvalnic a atacului cavalerii muntene. Cerul noctur este luminat de făcliele din mâna ostașilor și incendile ce s-au început în tabara otomană. Pictura dată datează din 1866, actualmente se află în fonduriel muzeului Theodor Aman din București.
În creația pictorului putem vedea picturii ce descru războiul din Crimeea ce s-a început la 28 martie 1853 și a durtat până în 1856. Această conflagranție europeană prezinta confruntarea dintre Imperiul Rus care dorea să destrugă Imperiul Otoman și să extindă dominația în Balcani și alianța Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a celui de-al doilea Imperiul Francez a Regatului Sardiniei și a Imperului Ootoman. Războiul pe larg era prezintant de pressa din Europa dar și din principate. Pictorul avea un interes deosebit față de evenemetele politice, de schimbările ce se produceau la acel timp. El a început să picteză lucrări dedicate războiului din Crimea. E de remarcat faptul că în perioada dată Theodor Aman a activat în Franța unde pe larg se descuta în societate Războiul din Crimea. Acest fapt tot a prezintant un motiv pentru Aman de a reflecta războiul dat în tablourile date, fiind pictor din categoria realiști Aman a studiat presa a efectuat o vizită în Crimeia. Războiul dat s-a dus pe mai multe teatre militare dar principale acțiuni militare au loc în Crimeea unde bătalia se ducea pentru orașul Sevastopol. Unde este atrasa antenția a întregii Europii.
Din anul 1858 este datată pictura lui Theodor Aman Lupta de la Sevastopol, unde este reprezintantă una din cele sângroase confrutare acestui răzb oi. În prim plan sânt prezenți militariii francezi și turci din una din înălți unde sânt întărite trupele ruse ce apără Sevastopulul. Actualmente lucrarea dată se află în Muzeul Național de Artă al României.
O altă lucrare al lui Teodor Aman ce ne prezintă Războiul din Cremeia este tablou Lupta de la Alma. Această luptă, prezintă bătălia decesivă a Războiului din Cremeia. În prim plan a tabloului este prezintată o luptă sângeraosă dintre trupele ruse și trupele aliate. Ostașii luptă cu un sacrificul deosebit trecând de la tragerea cu foc de armă la atucrile cu baioneta. În prim plan sânt prezenț ostași turci ruși francezi englezi. Tunuri miniție militară rusă destrusă.Tablouldată dateză din anul 1855, actualmente se află în Muzeul Național al României.
Altă lucrare ce ne vorbești de răscoal bulgarilor împotriva turcilor și de istoria începtul războiului din anul 1877-78 prezintă pictura Masacrarea bulgarelor de către turci, tabloul a fost pictat în anul 1876 ca în semn de susținere a națiuniei bulgare în lupta de elebirare națională, dar tot odată un protest față de actele de sălbatice și genocid comise împotriva bulgarilor.
În prim plan a tabloului prezintă o stradă din un oraș bulgar unde populația bulgară este măcelărită de către turcii. În imagină se evedențiază un ofițer turc ce privește cum are loc mascrarea. Turcii întră în locuințele și aruncă famile bulgarilor în mijlocul străzii. Otomanii efectuiază un măcel total fără să fie cruțați femeile și copii.
Acest genogit a fost condamnat de statele din Europa tot odată a servit ca motiv de a începe războiul dintre Imperul Otoman și Imperilul Rus la care a aderat și Regatul Român care în istorie a întrat cu denumirea Războiul de independență al Românei. Actualmente tabloul dat se afla în fondul Muzeului Național de Artă al României.
Opera lui Theodor Aman a avut ca rezultat un suport important în promovarea și educarea la vietoarelor generații dorința de a conoaște trecutl istroric a nemului. Tot odată Thedor Aman a pus bazile prezintării istorice în arta modernă română.
Sergiu MUNTEANU, istoric militar
BLOG DE ISTORIE MILITARĂ 