Arhivă pentru Noiembrie, 2012

Document 3

                   “APROB”                                                                 

MINISTRU ADJUNCT AL AFACERILOR                                                                                                                                                                                                

           INTERNE AL RSSM                                                  

          GENERALUL – MAIOR              

                     (KULIK)                                                                      

            18   martie 1954      

            „SANCŢIONAT”

PROCURORUL RSSM,

CONSILIER JUDICIAR DE CLASA III

 (KAZANIR)

20 martie 1954

                                                  Î N C H E I E R E :

          18 martie 1954                                                    or. Chişinău, RSSM

Eu, şeful Secţiei 3 al Serviciului special 1 al MAI al RSSM – maiorul Zvonskii, examinînd materialele dosarului nr. 3242/p-328249 privind deportarea lui Matcovschii Zahar Grigorievici,

                                            A M  S T A B I L I T :

         În anul 1949,  din satul Cerepcău, raionul Vertiujeni, RSSM, au fost evacuaţi, iar la 11 februarie 1950 au fost condamnaţi de Şedinţa specială la deportare în regiunea Amur:

         Matcovschii Zahar Grigorievici, anul naşterii 1870,

         Matcovscaia Maria Procopievna, anul naşterii 1884,

         Matcovschii Ivan Mihailovici, anul naşterii 1946, unde locuiesc pînă în prezent.

         Motiv pentru deportare a servit faptul, că fiul lor, împreună cu care locuiau şi de care depindeau material, locuind pe teritoriul temporar ocupat, în anul 1942 a absolvit şcoala de contraspionaj din Bucureşti, iar apoi a fost îndreptat în calitate de agent al poliţiei militare în armata 3 română, care în acele timpuri se afla pe frontul româno-sovietic.

         Pentru acest fapt, la 10.06.1945, de către Şedinţa specială pe lîngă NKVD al URSS el a fost condamnat pe art. 54-6 al CP al RSSU la 7 ani de LCM şi în prezent îşi ispăşeşte pedeapsa.

         În urma controlului efectuat s-a stabilit, că Matcovschii Z.G., soţia lui Matcovscaia M.P., se află în casa pentru invalizi, iar nepotul Matcovschii I.M. – în casa de copii, fiind întreţinuţi de stat.

         Pe lîngă aceasta, în urma controlului s-a stabilit, că în RSSM nu sunt rude, care ar putea să-i întreţină.

         Totodată, avînd în vedere, că Matcovschii I.M. a fost deportat ca minor,

                                              C O N S I D E R  :

         A face un demers către MAI al URSS privind anularea restricţiilor de deportare pentru Matcovschii Ivan Mihailovici, anul naşterii 1946.

         Referitor la Matcovschii Zahar Grigorievici şi Matcovscaia Maria Procopievna, deoarece nu au rude care ar putea să-i întreţină, restricţiile rămîn în vigoare.

         Şeful Secţiei 3 al Serviciului special 1

al MAI al RSSM

         maiorul                                                            (Zvonskii)

De acord:

Şeful Serviciului Special 1

          al MAI al RSSM

          locotenent colonelul                                           (Vasiliev)

 (Selecţie şi traducere Alexandru Moraru)

Sursa: ANRM (informaţia arhivistică se află la Centrul de Cultură şi Istorie Militară)

Anunțuri

ACRIŞ Vasile Vasile

ADJEN Veaceslav

AGAPII Ion Alexei

AGATIEV Valentin Semion

ANDREEV Sergiu Victor

ANTOCI Iurie Vitalie

ARNĂUT Mihail Constantin

BABINSCHI Alexandru Ion

BALABAN Anatol Maxim

BARABAŞ Nicolae Grigore

BARCARI Oleg Mihail

BĂDAN Iacob Grigore

BĂLĂNUŢĂ Alexei Nicolae

BĂLŢATU Mihail Ion

BĂTRÂNCEA Mihai Mihai

BÂNZARI Ion Feodor

BÂRDAN Viorel Gheorghe

BÂTLAN Ion Ion

BECHETOV Vladimir Vasile

BELÂI Mihail Vasile

BELICENCO Serghei Iosif

BEREGOI Vasile Dumitru

BEŞLEAGĂ Vasile Mihai

BEZU Constantin Afanasie

BOBEICO Feodor Ion

BOBEICO Ion Vladimir

BODIU Iurie Andrei

BOIARNIŢCHII Vladimir Teodor

BOLDAREV Igor Alexandru

BORDEA Petru Andrei

BORDIAN Valeriu Vasile

BORZEAC Ion Constantin

BOŢ Mihai Vasile

BOTEA Nicolae Dumitru

BOTNARU Vladimir Teodor

BOZIAN Trifan Procopii

BRAGA Ghenadie Tudor

BRATUŞCIAC Gheorghe Alexei

BRĂDESCU Tudor Vasile

BRÂNZA Veaceslav Teodor

BRICEAG Valeriu Emilian

BUDURIN Anatolie Foca

BUFTIC Iurie Alexei

BUGA Teodor Andrei

BUJAC Valeriu Petru

BULICANU Valeriu Gheorghe

BUNESCU Petru Grigore

BURCĂ Vladimir Nicolae

BURCIU Ion Terinte

BURCOVSCHI Oleg Valeriu

BURUIANĂ Pavel Teodor

BURUNSUS Vitalie

BUZU Anatolie Gheorghe

BUZU Gheorghe Petru

CALMAŢUI Anatol Vladimir

CALOŞ Dumitru Constantin

CAPRIAN Vitalie Vladimir

CARA Dumitru Victor

CARA Ion Vasile

CARACACI Valeriu Constantin

CARAGACIAN Boris Pavel

CARP Igor

CARPOV Vitalie Vasile

CAŞU Gheorghe Alexei

CATAN Grigore Galafton

CATRUC Ilie Ion

CĂRUNTU Grigore Vladimir

CEBAN Constantin Ion

CEBAN Ion Vasile

CEBAN Sergiu Petru

CEBAN Valeriu Petru

CEBAN Vasile Ion

CEBAN Viorel Vladimir

CEBAN Vitalie Pantelei

CEBOTARI Iurie Teodor

CEBOTARI Valeriu Ion

CEBOTARI Vasile Ion

CEREMPEI Octavian Ion

CERNEI Dumitru Alexandru

CICATII Ion Pavel

CIMBIR Dumitru Nicolae

CIMPOIEŞ Vladimir Alexei

CIOBANU Alexei Ştefan

CIOBANU Ion Anton

CLEMENŢOV Serghei Dementii

CODIŢĂ Robertino Ion

CODREANU Iurie Petru

CODREANU Petru Simion

COJOCARI Ion Filip

COLNIC Ştefan Ilie

CORDINEANU Valeriu Ion

COSTANDOGLO Constantin Haralampie

COŞCIUC Boris Vladimir

COŢOFANĂ Victor Semion

COŢUC Gheorghe Vasile

COVALENCO Ion Semion

CRĂCIUN Ştefan Teodor

CRISTIUC Ghenadie Mihai

CUCUETU Oleg Vasile

CULAŢCHII Serghei Bogdan

CURAGĂU Valeriu Gheorghe

CUZIMIN Victor Victor

DAGHIŢAN Iurie Mihai

DARII Andrei Fedot

DÂRDA Victorian Ion

DIACONAŞ Vasile Ion

DIGORI Ion Andrei

DOGA Petru Fedosei

DOLENEAN Gheorghe Mihai

DONCIU Nicolae Isidor

DONICA Alexandru Ion

DONICĂ Grigore Ion

DOROŞENCO Serghei Nicolae

DORUL Anatol Mihai

DUMBRAVĂ Valeriu Ion

ENACHE Vladimir Petru

ENI Mihai Vladimir

FETELEA Ion Ilici

FLOREA Petru Grigore

FODOR Serghei Mihai

FULGA Ion Vasile

GAMANJI Valentin Nicolae

GANGAN Vasile Vladimir

GARGALÂC Sergiu Ştefan

GAŞOC Pavel

GATMAN Nicolae Gheorghe

GAVRILAN Ion Mihai

GAVRILOVICI Ghenadie Constantin

GAZEA Alexei Nicolae

GAZEA Petru Mihai

GĂINĂ Gheorghe Nicolae

GÂNGOTA Vladimir Iacob

GLADARENCO Vasile Ion

GLAVAŢCHII Serghei Ştefan

GLINJEANU Mihai Gheorghe

GOCIU Vasile Dumitru

GODIAC Ştefan Sava

GODOROJA Grigore Nichifor

GOJAN Vasile Ion

GORGAN Mefodii Artem

GOŞCA Vladimir Nicolae

GRAGHEV Mihai Nicolae

GRAMA Gheorghe Grigore

GRECUL Ion Ion

GRUŞEVSCHI Grigore Grigore

GUDIN Grigore Mihai

GULEAEV Mihai Ion

GURDIALĂ Mihai Vasile

GURDUIALĂ Mihai Ion

HARCENCO Alexandru Ion

IABLOCICHIN Ghenadii Valerii

IASCIUC Petru Nechifor

IEDITIN Victor Fadei

IONCU Vasile Arsente

IOVIŢĂ Vitalie Teodor

ISAICUL Serghei Sidor

IURAŞCO Ion Efstafie

IZBAŞ Andrei Filip

JURAVSCHI Simion Ion

LAVRENŢOV Victor Ion

LEON Iurie Petru

LEU Igor Vasile

LEVANDOVSCHI Iurie Andrei

LICICMAN Gheorghe Chiril

LISNIC Ion Ion

LISNIC Vitalie Victor

LUCHIANOV Alexandru Nichifor

LUPAŞCU Alexandru Ion

LUPAŞCU Filip Cozma

LUPU Anatol Ion

MACARIUC Valeriu Ivanovici

MACHEEV Alexandru Serghei

MANTA Andrei Mihai

MANTALUŢA Vladimir Ion

MARÂI Anatolie Chiril

MARCOV Petru Andrei

MARTÂNIUC Anatol Grigore

MÂNĂSCURTĂ Igor Sava

MEREACRE Ştefan Pimen

MERENIUC Valentin Andrei

MEREUŢĂ Pintilie

MIGAEVSCHI Petru

MIHAILOV Boris

MIHAILOV Nicolae Mihai

MIHALACHE Ilie Alexandru

MINCIUNA Gheorghe Gavril

MOCANU Ion Mihai

MOCANU Ion Ştefan

MOGA Alexei Ion

MORARU Andrei Gheorghe

MORARU Grigore Pavel

MORARU Mihail Ion

MORUZ Vasile

MOŞNEAGA Alexei Timofei

MUNTEAN Constantin Dumitru

MUNTEAN Nichifor Iacob

MUNTEANU Nicolae

MURZIN Boris Vasile

MUSTEAŢĂ Veniamin Valentin

NACU Eugeniu Tudor

NAZAR Iurie Gheorghe

NAZARCO Valeriu Filip

NEAGA Vladimir Boris

NEAGU Petru Ion

NEGARĂ Igor Valeriu

NEGRU Sergiu Vasile

NESTOR Teodor Andrei

NICOLAEV Ion Gavril

NOUR Mihai Alexandru

OGLINDĂ Mihail Pantelie

OJOG Leonid Zaharia

OLARU Mihai Gheorghe

ORBU Eugeniu Ion

OSIPOV Anatol Ion

OSIPOV Ion Gheorghe

OSTAF Sergiu Alexei

PANŢA Ion Chiril

PARA Ion Andrei

PAVLENCO Anatol Dumitru

PAVLOV Serghei Serghei

PAVLOV Vasile Gheorghe

PĂVĂLUC Vitalie Anatol

PERJIU Iurie Dementiev

PLATONOV Alexandru Zaharia

POALELUNGI Grigore Cozma

POCORNÂI Serghei Valentin

POPA Ion Gheorghe

POPESCU Anton Tudor

POPESCU Maria Dumitru

POPOVICI Anatol Grigore

POPUŞOI Valeriu Victor

PRUTEANU Constantin Tudor

PURICE Vasile Nicolae

PURICE Vitalie Feodor

PUŞCARENCO Semion Ion

RACOVIŢĂ Gheorghe Ion

RACU Alexei Sergiu

RĂILEAN Andrei Ion

RĂU Vitalie Dumitru

REPIDA Pavel Ştefan

REUŢCHI Vladimir Gheorghe

ROGOZINSCHI Alexei Boris

ROMAN Cezar Ion

ROMAN Dumitru Grigore

ROŞCA Andrei Ion

ROŞCA Dumitru Mihail

ROŞCOVANU Grigore Afanasie

RUDI Petru Boris

RUSU Sergiu Leonid

RUSU Valentin Vasile

SAVOI Ion Pavel

SÂRBU Anatol Dumitru

SÂRBU Vladimir Mihai

SÂRGHI Mihail Petru

SINIŢÂN Veaceslav Vasile

SLOBOZENCO Valentin Petru

SLONOV Petru Vladimir

SNEGUR Pantelei Iacob

SOCOLOVSCHI Pavel Ion

SOLOMON Eugenia Dumitru

SOLTUZ Andrei Gheorghe

SOTNICENCO Nicolae Procopie

SPRÂNCEAN Ion Petru

SPRÂNCEANĂ Mihai Pavel

STARŞII Mihail Alexei

STĂNILĂ Teodor Ion

STĂVILĂ Ion Nicolae

SUVAC Vasile Grigore

STEPANOV Valentin Vasile

STRATAN Teodosie Ion

ŞARGU Gheorghe Mihai

ŞEVCENCO Vasile Gheorghe

ŞEVCIUC Valeriu Emanuil

ŞTEFÂRŢA Valentin Victor

ŞUNICOV Serghei Ion

TARGAN Ion Victor

TĂTARU Anatolie Vladimir

TICOT Alexandru Serghei

TOMAŞCIUC Ion Nicolae

TUCHILĂ Anatolie Constantin

TUDOR Ion Feodor

ŢĂRNĂ Tudor Emilian

ŢURCANU Nicolae Ştefan

UNGUREANU Eugen Ion

UNGUREANU Oleg Nicolae

UNGUREANU Ştefan

UNGUREANUSimion

URÂTU Ion Vladimir

URSU David Emilian

URSU Grigore Vasile

URSU Serghei Gheorghe

URSU Victor Teodor

URSU Victor Tihon

USINEVICI Grigore Gheorghe

VAREAGHIN Boris Chiril

VARTIC Ion Vladimir

VÂRLAN Alexandru Grigore

VÂRLAN Mihai Trofim

VÂRTOSU Grigore Petru

VÂZÂI Veaceslav Alexei

VELINSCHI Mihai Constantin

VETUS Vasile Ştefan

VIERU Eduard Sava

VOINA Ion Nicolae

VOZIAN Trifan Procopie

VRABIE Nicolae Mihai

ZAHAROV Vasile Filip

ZAIAŢ Nicolae Ion

ZARNIŢCHI Vladimir

ZGÂRCEA Vasile Nicolae

ZOP Petru Gherasim

ZUDIN Serghei Alexei

Sursa: Albumul IN MEMORIAM (în memoria eroilor căzuţi la Nistru (1992), Ed.”Universul”, Chişinău, 2012

“APROB”                                                                 

MINISTRU AL AFACERILOR                      
INTERNE  AL RSS MOLDOVENEŞTI

GENERALUL-MAIOR                                  

(KULIK)                                                                       

7 iulie 1954                                                        

Î N C H E I E R E

5 iule 1954                                                or. Chişinău, RSSM

Eu, şeful secţiei 4 a Serviciului special 1 al MAI al RSSM – locotenentul major Gavrev, examinînd cererea deportatului Antipin S.D., materialele dosarului personal nr. 395 şi dosarul nr. 7308 privind deportarea,

A M  S T A B I L I T :

La 6 iulie 1949 din oraşul Chişinău a fost  deportată în regiunea Tiumeni familia albgardistului Antipin Stepan Dmitrievici în următoarea componenţă:

Capul familiei – Antipin Stepan Dmitrievici, anul naşterii 1893, soţia lui – Ivaşcenco Valentina Zaharovna, anul naşterii 1910, fiica – Antipina Ludmila Stepanovna, anul naşterii 1935.

Temei pentru deportare au servit materialele privind faptul, că Antipin S.D., fiind descendent din familie de culaci, în perioada războiului civil a fost ofiţer în armata albgardistă, era redactorul ziarului albgardiştilor „Vlasti naroda” şi în componenţa armatei lui Kolciak a participat la luptele împotriva partizanilor roşii.

În februarie 1954 Antipin S.D. s-a adresat cu o cerere pe numele Preşedintelui Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS, Voroşilov K.E., în care neagă participarea sa activă în lupta împotriva puterii sovietice, considerînd că a fost deportat neîntemeiat, şi roagă să fie eliberaţi din deportare el, soţia şi fiica.

Cereri similare au fost depuse de Antipenco anterior pe numele organelor guvernamentale, în care demonstrează, că în anul 1918 el a fost arestat de guvernul eserilor şi menşevicilor în oraşul Celeabinsk pentru caracterul radical revoluţionar al ziarului pe care îl redacta, a stat 1,5 ani la închisoare şi de acolo a fost mobilizat în armata lui Kolciak, de unde peste o lună cu arma în mînă a fugit la partizani în detaşamentul lui Melehin I., în componenţa căruia jumătate de an a luptat la Vladivostok împotriva intervenţiei nepone. Ulterior, demobilizîndu-se din cauza sănătăţii, a trecut la activitate didactică, a absolvit institutul şi pe parcursul a multor ani s-a ocupat cu lucrul ştiinţific, are 40 de lucrări ştiinţifice.

Documentele din dosarul privind deportarea: certificatul nr. 12/14/2532 şi biletul nr. 86/9 ale fostului ofiţer al armatei lui Kolciak demonstrează, că Antipin S.D. a făcut serviciul în armata lui Kolciak în calitate de ofiţer în grad de praporşcic, făcea parte dintr-un partid contrarevoluţionar şi redacta ziarul „Vlasti naroda” de orientare eserovistă.

Pe lîngă aceasta, în dosar sunt documente-fotocopii ale raportului lui Antipin S.D. din 22 iulie 1918 şi anchetei nr. 1470 pentru foştii ofiţeri ai armatei albgardiste, scrise de Antipin personal, care, de asemenea, îl demască ca albgardist.

În dosarul personal de arhivă a lui Antipin S.D. sunt documente, care confirmă acordarea lui a titlului ştiinţific de candidat în ştiinţe biologice şi gradului ştiinţific de docent la catedra „Biologie”, fapt demonstrat prin copiile hotărîrilor comisiei de calificare a Direcţiei şcolilor superioare a RFSSR din 17 noiembrie 1936 şi Comisiei supreme de atestare a Comitetului Unional pe problemele şcolilor superioare pe lîngă SNK al URSS din 11 iunie 1937.

Pentru perioada de lucru în calitate de şef secţie în Institutul de cercetări ştiinţifice în domeniul creşterii iepurilor şi animalelor din august 1939 pînă în decembrie 1946 Antipin se caracterizează pozitiv, în dosarul personal fiind prezentă caracteristica administraţiei institutului.

Activînd din octombrie 1947 pînă în mai 1949 în calitate de şef al catedrei de biologie generală a Institutului de medicină din Chişinău, Antipin S.D. pînă în octombrie 1948 se caracteriza pozitiv, precum se vede din caracteristica administraţiei institutului şi comitetului sindical, care se păstrează în dosarul său personal.

În caracteristica dată se menţionează, că  Antipin S.D. a elaborat preparatul hemostatic „Balzamin”, despre care scrie în cererile sale, şi că această lucrare este metodologic întemeiată şi extrem de actuală pentru medicina sovietică.

În prima jumătate a anului 1949 s-a depistat, că Antipin în activitatea sa practică admitea pseudoştiinţa, minciuna şi înşelarea, strecurînd ideile antimarxiste ale morganiştilor-veismanişti.

Deportarea lui Antipin S.D. a fost coordonată cu CC al Partidului Comunist al Moldovei, fapt despre care în dosar se conţine viza fostului prim-secretar al CC al PCM tov. Kovali.

Antipin S.D. şi membrii familiei lui au fost deportaţi în temeiul Hotărîrii fostei Şedinţe supreme pe lîngă Ministerul Securităţii de Stat al URSS din 19 noiembrie 1949, proces-verbal nr. 64a.

La locul deportării, Antipin S.D., lucrînd în şcoala medie nr. 44 din Baritovsk ca învăţător de ştiinţe, se caracterizează pozitiv, fapt demonstrat prin caracteristica directorului şcolii din 28 mai 1954.

Departamentul MAI din regiunea Kemerovo referitor la Antipin S.D. nu dispune de alte materiale compromiţătoare decît cele expuse mai sus.

Astfel, prin documente este demonstrat, că Antipin S.D. a făcut serviciul în armata lui Kolciak, într-o unitate de ofiţeri, în grad de praporşcic (acest grad a fost primit de el în armata ţaristă pînă în anul 1917), era redactorul ziarului „Vlasti naroda” de orientare eserovistă şi era membru al partidului contrarevoluţionar al muncii, fapt despre care personal scrie în ancheta din 25 noiembrie 1948 (p.d. 14). De aceea, el a fost deportat întemeiat.

La 8 februarie 1954, pe numele lui Voroşilov K.E. a parvenit o cerere de la fiica lui Antipin S.D. – Antipina Ludmila Stepanovna, anul naşterii 1935, studentă la Colegiul de exploatare mineră din oraşul Stalinsk, regiunea Kemerovo, care scrie, că ea pînă la 5 ani a locuit la bunica, iar apoi a locuit cu tatăl său şi a doua lui soţie – Ivaşcenco V.Z. şi roagă să i se anuleze restricţiile de deportare în baza faptului, că nu doreşte să răspundă pentru faptele tatălui, pe care le-a comis încă pînă la naşterea sa. 

În baza celor expuse,

C O N S I D E R :

A face un demers către MAI  şi Procuratura URSS privind anularea restricţiilor de deportare lui Antipina Ludmila Stepanovna. 

Restricţiile de deportare referitor la Antipin Stepan Dmitrievici şi soţia sa Ivaşcenco Valentina Zaharovna rămîn în vigoare.

A remite toate materialele la Serviciul „P” al MAI al URSS pentru luarea deciziei finale.

Şeful secţiei 4 a Serviciului special I

al MAI al RSSM – locotenentul superior               (Gavrev)

De acord:

Şeful adjunct al secţiei 4 a

Serviciului special I al MAI al RSSM

locotenent-colonelul                                                    (Ronis)

Selecţie, traducere din rusă- Alexandru Moraru

Sursa: ANRM (Informaţia arhivistică se află la Centrul de Cultură şi Istorie Militară)

Documentul 1

„APROB”

Ministrul- adjunct al afacerilor interne al RSSM

General-maior Kulik

28 ianuarie 1954

„SANCŢIONAT”

Procurorul adjunct pe probleme speciale ale RSSM

Consilier juridic superior Kizikov

30 ianuarie 1954

Î N C H E I E R E :

25 ianuarie 1954                               or. Chişinău, RSSM

Eu, împuternicitul executiv superior al Secţiei 3 al Serviciului special 1 al MAI al RSSM – maiorul Cearova, examinând cererea lui Mudrâi Ilia Ivanovici şi materialele dosarului privind deportarea lui Mudraia Maria Iosifovna, precum şi materialele controlului suplimentar,

A M  S T A B I L I T :

La 6 iulie 1949, din oraşul Floreşti, RSSM, au fost evacuaţi, iar la 8 aprilie 1950 au fost condamnaţi de Şedinţa supremă pe lângă MSS al URSS la deportare în regiunea Amur: Mudraia Maria Iosifovna, anul naşterii 1878, fiica ei – Legostaieva Elena Ivanovna, anul naşterii 1918, şi nepoata – Ludmila, anul naşterii 1941.

Motiv pentru deportare a servit informaţia, precum că fiul lui Mudraia M.I. – Mudrâi Ilia Ivanovici, anul naşterii 1909, în octombrie 1942, a fost recrutat de serviciul român de spionaj în calitate de agent secret şi după absolvirea şcolii de spionaj a fost deplasat pe teritoriul  temporar ocupat al Uniunii Sovietice cu misiuni de spionaj.

Pentru infracţiunea comisă Mudrâi I.I. la 13 ianuarie 1945 a fost condamnat de Şedinţa supremă pe lîngă NKVD al URSS pe art. 54-1”a” al CP al RSSU la 7 ani de LCM.

În anul 1951, odată cu ispăşirea pedepsei, Mudrâi I.I. s-a întors în RSSM, s-a aşezat cu traiul în satul Prodăneştii Noi, raionul Cotiujeni, a intrat în colhozul în numele lui Lenin, unde lucra colhoznic de rând.

Deoarece asupra lui se extinde acţiunea Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS, în baza hotărîrii privind arestul şi etaparea, la 4 septembrie 1953, Mudrâi I.I. a fost arestat şi etapat la locul deportării mamei şi surorii, împreună cu care a locuit până-n ziua arestării sale în anul 1945.

Însă, în drum spre locul de destinaţie Mudrâi I.I. s-a îmbolnăvit şi a fost internat pentru tratament la Spitalul regional din Moscova.

În cererea sa din 08.02.1953 Mudrâi I.I. roagă să fie eliberat cu permisiunea de a se întoarce în RSSM, unde a lăsat soţia şi copilul, motivând prin starea grea a sănătăţii.

La cererea sa este anexat certificatul oficial al spitalului, din care se constată, că Mudrâi este bolnav de tuberculoză în fază acută.

În urma controlului s-a constatat, că după întoarcerea din detenţie şi intrarea în colhoz,  Mudrâi I.I. a început să trăiască în concubinaj cu locuitoarea satului Prodăneştii Noi – Redica Nina Deomidovna, anul naşterii 1924, şi în anul 1953 li s-a născut un copil. Oficial căsătoria nu a fost înregistrată.

Redica N.D., de asemenea, lucrează în colhoz, la lucru se caracterizează pozitiv. Provine din ţărani mijlocaşi. Materiale compromiţătoare asupra ei şi asupra  rudelor sale nu sunt.

Avînd în vedere starea sănătăţii grea a lui Mudrâi I.I., precum şi faptul, că în RSSM el are soţie şi copil,

C O N S I D E R  :

Referitor la Mudrâi Ilia Ivanovici, anul naşterii 1909, restricţiile să nu se aplice. Hotărârea privind arestarea şi etaparea acestuia la locul deportării mamei şi surorii – de anulat, cu permisiunea de a se întoarce în RSSM.

Totodată, a face un demers privind anularea restricţiilor de deportare pentru Mudraia Maria Iosifovna, anul naşterii 1878, Legostaieva Elena Ivanovna, anul naşterii 1918, şi Legostaieva (Mudraia) Ludmila, anul naşterii 1941, cu permisiunea de a se întoarce în RSSM.

Împuternicitul executiv superior al Secţiei 3 al Serviciului special I  al MAI al RSSM

maiorul        (Cearova)

De acord:

Şeful Secţiei 3 al Serviciului special I al MAI al RSSM

maiorul         (Zvonskii)

Şeful Serviciului Special  I  al MAI al RSSM

locotenent colonelul     (Vasiliev)

\ traducere din limba rusa \

SURSA: ANRM, (informaţia arhivistică se află la Centrul de Cultură şi Istorie Militară)