DOCUMENTE DE ARHIVĂ DIN CHIȘINĂU PRIVIND EROII CĂZUȚI LA COTUL DONULUI ȘI GRIJA MAREȘALULUI PENTRU REPATRIEREA ROMÂNILOR DEPORTAȚI DE SOVIETICI ÎN REGIUNILE KUBAN și CRIMEIA (URSS)

Posted: 1 iunie 2022 in Uncategorized

Autor Alexandru MORARU, istoric-arhivist, publicist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (filiala Chișinău)

La Cotul Donului a fost de fapt cel mai mare dezastru al Armatei Romane din istorie, unde au cazut mai mult de 200 000 de ostasi romani. Se scriu insa foarte putine despre acest eveniment. Nu se stie de ce dar presupun ca si dezastrul pe o scara asa de mare a facut ca opiniile despre eveniment sa fie diferite. Nemtii dadeau vina pe romani, romanii pe nemti, nemtii pe nemti, romanii pe romani, ungurii pe italieni, ca la razboi.

Nu sunt strateg militar si nici nu ma pretind a fi unul dar sunt niste fapte care le consider demne de mentionat care au aparut relativ recent.

Armata Sovietica incerca de luni bune sa respinga fortele Axei si arunca in lupta toate fortele disponibile. Asa de necesara le era aceasta victorie incat datorita inconsistentelor de productie trimiteau in lupta cate un radio la patru tancuri, celebrul sistem o pusca la 2 oameni si comisarii NKVD cu mitraliera in spatele trupelor ofensive. Acolo era ori la bal ori la spital pentru armata sovietica.  Nu am sa va plictisesc cu toate detaliile bataliei deoarece se gasesc pe Wikipedia si in mai multe portaluri despre batalia de la stalingrad, certe sunt insa urmatoarele evenimente:

Punctele de trecere peste Don erau 2 poduri pe care comandamentul Roman le-a vrut distruse insa din cauza legendarei incapatinari germane acest lucru nu s-a intamplat.

Armata Romana epuizase echipamentul de lupta antitanc si cerea insistent aliatului German o reinarmare corespunzatoare pentru a se sustine frontul fara pierderi majore- nici asta nu s-a realizat.

Pe  19 noiembrie 1942, Armata Roşie a declanşat Operaţiunea Uranus. Unităţile sovietice, aflate sub comanda generalului  Vatutin erau constituite din trei armate complete: Prima Armată de Gardă, Armata a 21-a şi Armata a 5-a de Tancuri, toate având un total de 18 divizii de infanterie, 8 brigăzi de tancuri, 2 brigăzi motorizate, 6 divizii de cavalerie şi o brigadă antitanc. Pregătirile pentru atac au putut fi auzite de români, care au cerut neîncetat întăriri, dar au fos refuzaţi din nou. Slab echipată şi copleşită numeric, Armata a 3-a Română a fost pur şi simplu pulverizată de atacul masiv sovietic după o luptă crâncenă de o zi, lăsând descoperit flancul Armatei a 6-a Germană.

O a doua ofensivă sovietică a fost lansată la sud de Stalingrad, în zona apărată de Armata 4-a Română. Această armată, compusă în principal din unităţi de cavarerie a cedat aproape imediat. Forţele sovietice şi-au continuat înaintarea către vest într-o mişcare de învăluire, făcând joncţiunea lângă oraşul Kalaci după două zile, încercuind fără scăpare forţele Axei. Aproximativ 250.000 de soldaţi germani, români şi italieni, ca şi câteva unităţi croate şi o serie de unităţi auxiliare de voluntari au fost prinşi în acestă încercuire. Alături de ei s-au aflat şi civili sovietici şi câteva mii de soldaţi sovietici căzuţi prizonieri în luptele cu germanii.

De aici se stie care au fost urmarile incercuirii si dezastrul.

Ceea ce nu se prea stie este opinia celor de atunci ca au fost tradati. Tradati de catre un anume General Constantin Sanatescu, cunoscut de fapt ca principal oponent al lui Antonescu. Practic previziunile rusilor, atacurile precise de artilerie, anihilarea armatei a 4-a aproape imediata au fost lucruri surprinzatoare pentru partea noastra, practic un masacru foarte exact  si bine elaborat,  o calitate care le lipsise sovieticilor pana in acele zile. Stiau si unde sa loveasca, si cu ce sa loveasca.

Daca ceea ce a fost pe front au fost supozitii, la intoarcera in tara si desfasurarea evenimentelor urmatoare a venit sa confirme temerile celor ramasi in picioare dupa dezastrul din Cotul Donului.

Sanatescu a fost singurul General Roman care nu a fost impuscat pentru inalta tradare sau incarcerat. La intoarcera in tara Sanatescu a condus primul si al doilea guvern dupa arestarea lui Antonescu.  Sănătescu a fost ultimul general al Armatei Române înmormântat, în 1947, cu onoruri integrale datorate gradului său.La preluarea puterii de catre sovietici a fost inlaturat, ceea ce nu stia probabil este ca nimeni nu are incredere in tradatori, mai ales cei in a caror favoare ai tradat.

Nu imi fac iluzii sa cred ca daca nu ar fi fost asta am fi castigat razboiul, nu… am fi pierdut insa onorabil cu siguranta.

DOCUMENT

Tablou

Eroilor din plasa Tighina

Nr.Numele şi PronumeleLocalitatea de unde esteLocul unde a căzutData cînd a căzut
1.Maior Tulbure EmanoilBucureştiSculeni jud.BălţiIulie 1941
2.Serg. Crăciun VasileBulboacaOdessa20/VIII-1941
3.Sold. Borghiu VasileIdemIdem24/II-1941
4.Cap. Caragaceanu GrigoreChireaerţiCotul Donului23/XI-1942
5.Cebotarencu AndreiChiţcaninecunoscut13/X-1942
6.Comerzan TudorCobusca-VecheCotul Donului20/XI-1942
7.Serg. Soare N. GheorghenecunoscutăDelacheu2/VIII-1941
8.Serg. Apetroaiei IonPresacăniPădurea Gîrbovăţ6/VIII-1941
9.Sold. Dragan TomanecunoscutăIdemIdem
10.Lit. Cojocaru ArseneGura BâculuiLa Cuban16/II-1943
11.Serg. T.R.Erdeş VictorHagimusAlexandrova1/IX-1941
12.Melente IonI.G.DucaFriedenstal1/IX-1941
13.Lt. Plămădeală VicolPrigăceniOdessa13/VIII-1941
14.Plămădeală AfanasieIdemnecunoscut6/II-1942
15.Cpt. Surdu NicolaeŞerplusDalnieAugust 1941
16.Sold. Beschieru SimionTodireştiValea Sărată –C.Albă24/VII-1941
17.Sold.Nigai PetreIdemMoghilev-Ucraina4/II-1942
18.Sold. Necşulescu FloreanecunoscutVarniţaIulie 1941
19.Sold. Calugaru SimionIdemIdemIdem
20.Sold. Roman GheorgheIdemIdemIdem
21.Sold.Iorguleţ IonIdemIdemIdem

             Se certifică de noi prezentul tabel

             Prim-Pretor,

                                                           Şeful cancelariei

F.112, inv.1, d.2209

DOCUMENT

PREFECTURA JUD. TIGHINA

TABEL

De eroii din cuprinsul jud. Tighina căzuţi pe câmpul

De onoare în lupta contra bolşevismului

Nr. Crt.Numele şi pronumeleGradulLocalitatea de unde esteLocul unde a căzutData cînd a căzut
1.Tulbure EmanoilMaiorBotnăreştiSculeni (Bălţi)Iulie 1941
2.Surdu NicolaeCpt.ŞerpeniDalnicAug.1941
3.Paraschivescu C-tinCpt.Cărbuna1942
4.Costin GheorgheCpt.CăinariDalnic21 Sept.1942
5.Aftenie C-tinLt.TanatariBerezovca24 Sept.1942
6.Nistor ConstantinLt.Tighina
7.Popovici TeodorLt.Taraclia
8.Paraschivescu D-truLt.Salcuţa
9.Plămădeală VicolLt.PugoceniOdessa13 Aug.1942
10.Pârvu EugenLt.TaracliaOdessa12 Aug.1942
11.Bărzătescu NicolaeLt.Tvardiţa
12.Ion VasileSlt.Sturzeni
13.Nicolae VasileSlt.Hârtop
14.Nănescu PetreSlt.Cioburciu
15.Popescu NicolaeSlt.BalmaşCarpova18 Aug.941
16.Stariceos HartionSlt.AvdarmaSevastopolSept.941
17.Iosifide C-tinSlt.Feşteliţa
18.Ioan T.DumitruSlt.Feşteliţa
19.Stan VasileSlt.Feşteliţa
20.Cojocaru ArsenieSlt.Gura-BâculuiCuban16 Febr.941
21.Ostap NicolaeSlt.Gârbovăţ
22.Popov TeodorSlt.CârnăţeniCotul Donului21 Noemb.941
23.Buzila AlexandruSlt.Satu-NouAladir7 Dec.942
24.Bocancea AnatolieSlt.CimişliaSevastopol7 Iunie 942
25.Vlah IonSlt.ComratOdessa22 Aug. 941
26.Chircan JonvirSlt.RomâneştiCotul Donului2 Dec. 1942
27.Cecan LeonidSerg.TRGanguraCp.Oancea22 Iun 941
28.Simion VasileSerg.TRSaiţi
29.Erdeş VictorSerg.TRHagimusAlexandrovca1 Sept.941
30.Neacşu IonSerg.TRTighina
31.Tarnoveanu Gh.Serg.TRGrigoreni
32.Ţandroni PetreSerg.TRGura-Bâcului
33.Jiteanu IlieSerg.TRSărăţica
34.Frunza GheorgheSerg.TighinaCotul Donului22.XI.942
35.Crăciun DănilăSerg.BulboacaOdessaAug. 941
36.Soare GheorgheSerg.Delacheu2 Aug.941
37.Deliu VictorSerg.TalmazBahci Sarai26 Iul.942
38.Mateevici ŞtefanSerg.TRCiufleştiCuban1941
39.Apan GheorgheSerg.CurugicaStalingrad3 Febr. 943
40.Bărbăian IonSerg.HârtopMoghilev3 Aug. 1941
41.Tabacaru IonSerg.Comrat
42.CaragaceanuCap.ChircăeştiCotul Donului28 Noem.1942
43.Cotruc IacobCap.CârnăţeniŢiganca18 Aug. 1941
44.Jelev IonCap.TRValea-PerjiiCotul DonuluiNov.1942
45.Comerzan TeodorFrunt.Cobuşca-VecheCotul Donului20 Nov.942
46.Melentie IonFr.TRTRI.Gh.DucaFriedentalSept.941
47.Motică ConstantinFr.IalpugeniDalnic15 Sept.941
48.Boghiu VasileSold.Bulboacaodessa24 Nov.941
49.Ciobotarenco AndreiSold.Chiţcani13 Oct.942
50.Plămădeală AtanasieSold.Pugoceni6 Febr.942
51.Beşchieru SimionSold.TodireştiV.Sarată(C.Albă)24 Iulie 941
52.Nigai PetreSold.TodireştiMoghilev4 Febr.1942
53.Colesnicenco Vlad.Sold.Tighina
54.Furtuna AndreiSold.Tighina
55.Laşcu ProfirSold.Popeasca11 Apr. 1943
56.Leah NicolaeSold.TaracliaOdessa1942
57.Verceac RomanSold.TaracliaOdessa1942
58.Alexandru LucaSold.Cioara-MurzaCotul Donului1 Dec.1942
59.Moraru ConstantinSold.EmentalCp.Doina (Hotin)1941
60.Văsluianu GrigoreSold.Baimaclia9 Oct.1941
61.Neculcea VasileSold.IalpugeniDalnic15 Sept. 941
62.Negura TeodorSold.CimişliaNicolaevca26 Oct. 942
63.Negura VasileSold.Cecur-Menjir
64.Ciobanu DavidSold.GradisteaDalnic21 Sept. 941
65.Sârbu VasileSold.DezghingeaVigoda-Odessa30 Aug.941
66.Hurmuzache VasileSold.AbacliaBeştimac941
67.Chiliniciuc TeodorSold.AbacliaCotul Donului20 Oct.1942
68.Grecu IonSold.AbacliaSevastopol5 Noiem. 941
69.Ciobanu ChirilăSold.AbacliaCimişlia16 Iun 941
70.Capsomin GheorgheSoldChirsovaUcraina941
71.Ticu ConstantinSold.TomaiSp.Z.I.612 Thg.26 Oct.942
72.Bergean GheorgheSold.TomaiCaucaz30 Iunie 943
73.Eliţă MacarieSold.Valea-PerjiiCotul DonuluiNoem.942
74.Grozdev FilipSold.RomâneştiCotul Donului2 Dec.1942
75.Stratu GheorgheSold.româneştiCotul Donului2 Dec.1942
76.Sorocarjă IonSold.TaracliaBolşoi20 Noem. 942

F.112, inv.1, d.2209, f.246-247

DOCUMENT

ROMÂNIA

 PROTOPOPIA

 Jud.Tighina

1943 luna Februarie ziua 6

 Nr. 295

Priveşte:

Pomenirea Eroilor

Căzuţi la Stalingrad

DOMNULE PRIM-PRETOR,

             Motivat de ordinul Nr. 1838 din 6 Februarie c. Al Onor Prefecturei judeţului Tighina,

             Avem onoare a vă ruga să binevoiţi a aproba şi dispune transmiterea pe cale telefonică, cât de urgent posibil, a următorului ordin, tuturor parohiilor din Plasă:

             „În conformitate cu ordinul Domnului Mareşal Ion Antonescu, Duminică 7 Februarie c., la ora 11.00 se va oficia Parastas în biserică, în faţa autorităţilor civile şi militare, pentru pomenirea Eroilor căzuţi la Stalingrad”.

             L.Ş.    PROTOIEREU

                                    (semnătura)

             D-sale

             Domnului Prim Pretor al Plăşii Tighina

F.112, inv.1, d.2209, f.14

DOCUMENT

COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI

 DEPARTAMENTUL GUVERNATORULUI CIVIL

 AL TRANSNISTRIEI

 Direcţia Muncii

 Nr. 39273 din 12 aprilie 1943

PREŞIDENŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI

Cabinetul Militar B.B.T.

             La adresa Dvs. Nr. 571.377/1943, cu privire la colonizarea în Transnistria a românilor de la Est de Bug, avem onoare a vă aduce la cunoştinţă următoarele:

             Propunerile noastre cu privire la organizarea planului de repatriere a populaţiei de origine etnică română de la Est de Bug, expuse şi în adresa noastră cu Nr. 25298 din 10 Martie 1943, sunt următoarele:

             Pentru a face loc coloniştilor în Transnistria, prin adresa susmenţionată am propus şi propunem în primul rând evacuarea şi trecerea peste Bug a evreilor şi ţiganilor, operaţiune care necesită un acord cu Autorităţile Germane de la Est de Bug şi în al doilea rând evacuarea restului de populaţie de origine neromână din localităţile destinate colonizării în alte localităţi ale Transnistriei.

             Plasarea coloniştilor să se facă nu pe Bug, cum se prevede în adresa cu Nr. 2683 din 1 Februarie 1943 a Subsecretariatului de stat al Românizării, Colonizării şi Inventarului, ci pe malul stâng al Nistrului, în localităţile cu populaţie în majoritatea ucraineană, situate în regiunile cele mai fertile, în vecinătatea terenurilor ce oferă multiple posibilităţi de utilizare a braţelor de lucru şi în special în localităţile cele mai înfloritoare, care vor fi îndeaproape pregătite şi organizate pentru colonizare.

             Deplasarea coloniştilor să se facă numai în mase compacte, concomitent cu deplasarea populaţiei ce se evacuează din localităţile destinate colonizării, pentru ca populaţia ce se deplasează să-şi poată continua activitatea şi pentru a se evita fricţiunile între colonişti şi evacuaţi.

             Instrucţiunile ce le necesită organizarea colonizării o vom întocmi după ce vom avea răspunsul la cele propuse prin adresa noastră cu Nr. 25.298 din 10 Martie 1943 şi prin cea de faţă.

             În ce priveşte refugiaţii aflători la Tiraspol şi cei ce vor mai sosi pentru triere, am dispus încă de la data de 18 Martie 1943 să fie plasaţi provizoriu şi utilizaţi la diferite munci în regiunea Tiraspol.

             L.Ş.                GUVERNATOR

                                               (semnătura)

                                                                                   DIRECTORUL MUNCII

                                                                                               Dr.Gh.Balcăş (semnătura)

F.706, inv.1, d.262, f.168a

Documentul 159

SUBSECRETARIATUL ROMANIZĂRII COLONIZĂRII ŞI INVENTARULUI

COMISIUNEA CENTRALĂ PENTRU REPATRIEREA ROMÂNILOR AFLAŢI

LA RĂSĂRIT DE NISTRU ŞI DE BUG

PROCES-VERBAL

Şedinţa din 29 Mai 1943

             Preşedinte: General Magistrat I.Aramă, delegat al M.A.N.

             Membri prezenţi:

  • Dan Popovici Consilier de Curte de Apel, delegat al Ministerului Afacerilor Interne;
  • Constantin Grigorescu Director General al Colonizărilor, delegat al Subsecretariatului de Stat al Românizării Colonizării şi Inventarului;
  • Capitan Crinteanu Alex., delegat al Marelui Stat Major.

             Comisiunea ia în examinare nota nr. 571377 a Preşidenţiei Consiliului de Miniştri C.B.B.T., privitoare la operaţiunile de repatriere a românilor din Basarabia şi Bucovina de Sud, deportaţi sau ridicaţi de ruşi în anul de ocupaţie şi a grupurilor etnice româneşti aflate în diferite regiuni ale U.R.S.S., precum şi referatul Secţiei juridice;

             Din această examinare constată pe de o parte că în mod greşit se vorbeşte despre „colonizarea” în Basarabia, Bucovina şi Transnistria a românilor repatriaţi de la răsărit de Nistru şi de Bug, denaturându-se astfel de la început aspectul problemei.

             În realitate, din nici o dispoziţiune dată de Guvern sau de Subsecretariatul de Stat al Românizării Colonizării şi Inventarului nu reiese că ar fi vorba, deocamndată cel puţin, de o colonizare a acestor repatriaţi în sensul de a li se atribui bunuri în proprietate sau în folosinţă durabilă.

             Din contra din toate dispoziţiunile date până în prezent rezultă contrariul şi anume:

             Celor care au avut domiciliul, în anul 1940 (anul de ocupaţie rusească) în Basarabia şi Bucovina de Nord şi au fost ridicaţi şi deportaţi de ruşi – dacă sunt de origine etnică română şi nu au fost compromişi în acţiunea bolşevică, deci nu s-au dovedit periculoşi pentru siguranţa statului – li se acordă numai autorizaţie de a reveni la fostele lor domicilii de unde au fost îndepărtaţi cu forţa de inamic şi de a-şi relua bunurile şi ocupaţiunile lor anterioare. Nu se poate deci vorbi de o colonizare a acestora.

             Pentru grupurile etnice româneşti risipite din timpuri mai îndepărtate în diferite regiuni ale URSS, Guvernul a admis în principiu repatrierea lor, dacă o cer şi aşezarea lor în Transnistria. Nici pentru aceştia Guvernul nu a înţeles să-i colonizeze atribuindu-le bunuri în proprietate sau folosinţă continuă. O asemenea operaţiune nici nu este posibilă atât timp cât Statul Român exercită în această provincie numai o suveranitate de fapt limitată şi temporară în calitate de ocupant, iar nu o suveranitate de drept.

             Această idee a fost clar exprimată în adresa Subsecretariatului de Stat al Românizării Colonizării şi Inventarului nr. 2685 din 1 Februarie 1943 adresată Guvernământului Transnistriei şi în care se spune textual: că deocamdată este vorba de „o aşezare cu caracter provizoriu, urmând ca o colonizare propriu-zisă să se facă atunci când condiţiunile politice vor face posibilă această operaţiune”.

             În ce priveşte regulile de drept internaţional, Comisiunea apreciază că, prin măsurile luiate de Guvern, ele sunt respectate.

             Pentru Basarabia şi Bucovina de Nord, ocupate temporar şi fără titlu valabil de Ruşi, Statul Român care îşi păstrează suveranitatea şi de drept şi de fapt este îndreptăţit să acorde conaţionalilor săi, ridicaţi forţat în anul de ocupaţie dreptul de a reveni la domiciliul lor şi a-şi relua bunurile şi ocupaţiunile lor anterioare.

             Repatrierea şi aşezarea în Transnistria a persoanelor şi grupurilor etnice române aflate în URSS dinaninte de 1940 în condiţiunile de drept în care ea se face, deasemenea nu contravine principiilor stabilite în dreptul internaţional.

             În adevăr, repatrierea acestor români nu s eface prin constrângere – care dealtfel nici nu s-ar putea manifesta, întrucât ei se găsesc în localităţi care sun în afara teritoriului aflat sub ocupaţiea românească şi unde deci autorităţile române nu pot hotărâ. Autorităţile româneşti nu fac decât să acorde autorizaţiuni de repatriere, numai acelor care o cer din propria lor voinţă, în baza dreptului natural de emigrare recunoscut fiecăruia şi care conform dreptului internaţional trebuie respectat de puterea ocupantă.

             În ce priveşte condiţiunile de aşezare în Transnistria a repatriaţilor Comisiunea face anumite rezerve.

             Ţinându-se seamă de hotărârea Domnului Mareşal Conducător al Statului ca grupurile românilor aduşi de peste Bug, să fie aşezate în mase compacte, creându-se sate româneşti, cum şi de necesitatea ca membrii acestor grupe legaţi deja între ei prin o convieţuire îndelungată în Rusia şi prin legături de rudenie să nu fie risipiţi, ci aşezaţi pe cât posibil la olaltă şi a dispune ca din satele unde se hotărăşte aşezarea lor să fie la nevoie ridicaţi populaţia neromână şi mutată în alte părţi, tot în interiorul provinciei.

             În fapt prin această procedură populaţia neromână mutată este deposedată, măcar temporar, de gospodării care şi în regimul bolşevic îi aparţineau în proprietate particluară şi conform art. 43 al convenţiei de la Haga ocupantul trebuie să respecte proprietatea privată a celor ocupaţi.

             Respectarea strictă a acestui principiu de drept internaţional ar avea consecinţă ca românii repatriaţi de la răsărit de Bug, nu ar putea fi aşezaţi decât în gospodăriile care sunt libere (cele abandonate de evrei şi de populaţia ce s-a retras odată cu armatele sovietice). Ori cum majoritatea acestor gospodării sunt risipite în diferite comune, nu s-ar putea face o bună aşezare a celor repatriaţi în grupe compacte, în sate româneşti, ci ar trebui împrăştiaţi de multe ori într-un mediu strein şi ostil.

             Pentru remedierea acestei stări de lucruri, credem că Guvernul ar putea ca prin acordare de avantajii materiale celor ce urmează a se muta în alte locuri şi căminuri, să poată obţine de la ei consimţământul lor scris.

             PREŞEDINTE          (semnătura)

                                                                       MEMBRI

                                                                                               (semnăturile)

F.706, inv.1, d.262(1), f.136, 137

DOCUMENT

ROMÂNIA

PREŞIDENŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI

 SERVICIUL SPECIAL DE INFORMAŢII

 Nr. 9482

Bucureşti 31.III.1943

Către

PREŞIDENŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI

Cab. D-lui Vice Preşedinte

             Urmare la Nr. 9455 din 24 Martie 1943;    

             Am onoare a vă raporta următoarele:

             Organele noastre informative semnalează că în dimineaţa zilei de 29 Martie 1943, s-a început evacuarea celor cca 3.000 români din comuna Moldavskie (Nord Caucaz).

             Transportul lor se va face până la Cherci pe calea aerului, apoi cu trenul spre Sudul Basarabiei unde vor fi colonizaţi.

             ŞEFUL SERV.SPECIAL DE INFORMAŢII

             DIRECTOR GENERAL

                        L.Ş.                 (semnătura)

F.706, inv.1, d.262(2), f.228

Documnetul 162

2 Aprilie 1943

Nr. 319 Cabinet

MARELUI STAT MAJOR

Confidenţial

             Răspunzând telegramei Dvs. Nr. 460004 din 1 Aprilie 1943 cu privire la repatrierea a 3300 români din Cuban satul Moldovanca, am onoare a vă comunica propunerea mea.

             Dacă se doreşte ca aceşti moldoveni să se aducă în Transnistria, eu îi primesc cu mare bucurie şi-i pot aşeza în 3 sate din judeţul Râbniţa. Aceste sate vor fi complet evacuate de populaţia ucraineană şi voi face sate compacte de români. Populaţia ucraineană va fi dusă în sudul judeţului Oceacov, pentru a nu mai râvni niciodată să se întoarcă în aceste sate şi a cauza neajunsuri românilor.

             Satele acestea în care vrem să-i aşezăm pe moldoveni, sunt sate cu case mari, spaţioase, cu terenuri de cultură de o foarte bună calitate, astfel că oamenii vor putea fi mulţumiţi.

             Dacă se admite propunerea noastră, trebuie să fim conştiinţaţi din timp, pentru ca să chibzuim ca deplasarea populaţiei să se facă după efectuarea muncilor agricole de primăvară şi aproape concomitent cu sosirea românilor din Cuban, de aşa fel ca să nu existe fricţiuni între aceştia şi nici să nu se producă perturbări în efectuarea muncilor agricole.

             GUVERNATOR

             ss. Prof. Alexianu

                                    L.Ş. (semnătura)

F.706, inv.1, d.262(2), f.225

Documentul 163

COMISIUNEA CENTRALĂ PENTRU

REPATRIEREA ROMÂNILOR DE LA EST

DE NISTRU ŞI DE BUG

r.Brezotanu N.4 Etajul I Bucureşti

03981 22 Februarie 1943

DOMNULE GUVERNATOR,

             Referindu-ne la adresa cu N.2687 din 1 Februarie 1943, vă rugăm să binevoiţi a ne confirma primirea instrucţiunilor privitoare la repatrierea populaţiei româneşti aflate la răsărit de Nistru şi de Bug, aprobate de Domnul Mareşal Conducător al Statului, comunicându-ne şi dacă s-a constituit comisunea de revizuire a persoanelor ce au venit în Basarabia de la est de Nistru, după recucerirea acestei provincii, întrucât această comisiune trebuie să înceapă de îndată lucrările.

             Deasemenea vă rugăm să binevoiţi a ne comunica dacă s-au luat măsuri pentru punerea în aplicare şi a celorlalte dispoziţiuni cuprinse în instrucţiunile ce vi s-au înaintat pe lângă adresa noastră la care ne referim mai sus.

             PREŞEDINTE

             Colonel Magostrat

                        L.Ş.                 I.Aramă (semnătura)

DOMNIEI  SALE

             DOMNULUI GUVERNATOR AL BASARABIEI

F.706, inv.1, d.262 (2), f.222

Documentul 164

COMENDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI

DEPARTAMENTUL GUVERNATORULUI CIVIL

AL TRANSNISTRIEI

DECIZIUNEA Nr. 1613

             NOI, ION ANTONESCU, MAREŞAL AL ROMÂNIEI COMANDANT DE CĂPETENIE AL ARMATEI;

             Prin Profesor G.Alexianu, Guvernatorul Transnistriei;

             Având în vedere că nevoile războiului impun trimiterea populaţiei româneşti din comunele de la Est de Bug în Transnistria;

             Având în vedere propunerile pe care le-am făcut Domnului Mareşal Antonescu la solicitarea Domniei-Sale cu raportul nostru Nr. 319/1943 Cabinet, şi care au fost aprobate de Dsa cu Nr. 507327/1943 CBBT;

             Având în vedere telegramele cu Nr. 460240 din 11.IV.1943 şi Nr.2021 din 12.IV.1943, prin care ni se face cunoscut că încep să sosească aceşti români;

             Având în vedere că în împrejurimile actuale când ne găsim în plină primăvară, când populaţia locală a executat toate muncile câmpului şi a făcut toate însămânţările, o deplasare în masă ar putea să producă perturbări grave, ceea ce nu este în interesul nostru să o facem acum;

             Având în vedere că de la data propunerii şi până la data când ni se comunică că sosesc aceşti moldoveni au trecut 10 zile, în care timp nu se poate face nici evacuarea satelor;

             În virtutea deplinelor puteri acordate prin Decretul Nr. 1 din 19 August 1941, dat la Tighina;

DECIDEM CELE CE URMEAZĂ:

             Art.I.- Românii care vin actualmente din cauza războiului din Caucaz şi Crimeea, vor fi aşezaţi provizoriu în satele în care urmează a fi colonizaţi definitiv.-

             Se fixează în judeţul Râbniţa 3 sate:

  • Hârjeu
    • Sărăţei
    • Vărăncău

În care se vor aduce primele transporturi de 663 de români anunţaţi.

             Art.2.- Până la sosirea românilor acolo Dl.Prefect al Jud.Râbniţa va lua măsuri de evacuare parţială sau totală a acestor sate, după posibilităţi şi de aşezarea populaţiei din aceste sate în localităţile care se găsesc libere în restul judeţului.

             Dacă acest lucru nu este cu putinţă, locuitorii vor fi instalaţi în grupuri în Judeţul Oceacov, în satele în care se vor comunica telegrafic.

             Domnul Prefect al Judeţului Râbniţa va lua măsuri cu populaţia locală, de curăţirea şi repararea tuturor locuinţelor în care vor fi instalaţi locuitorii repatriaţi.

             Va lua măsuri pentru ca în aceste sate să se facă o rezervă de alimente, porumb, orz şi furaje în vederea primirii şi hrănirii repatriaţilor.

             Va lua măsuri ca să-i pună pe acei repatriaţi la lucru şi să le dea în primire kolhozurile şi întinderile de pământ şi cu toată averea comunei în care locuitorii au fost evacuaţi.

             Va lua măsuri de intrarea în locuinţe de dezinfectarea completă a acestor locuinţe, a locuitorilor şi bagajelor şi vehicuelelor ce vin cu dânşii şi examina dacă aceşti locuitori au vite sau nu şi va lua măsuri ca să fie înzestrată de îndată fiecare familie, cu o vacă cu lapte cu purcei mici şi păsări, aplicându-se însă în întregime dispoziţiile Deciziei noastre Nr.66/1942, cu privire la păstrarea animalelor.

             Art.3.- Cu executarea prezentei decizii, se însărcinează Inspectoratul de Jandarmi Transnistria, Direcţia muncii şi Prefectura Judeţului Râbniţa.

             Inspectoratul de Jandarmi din Transnistria va examina şi de acord cu Prefectul de Râbniţa va da în aceste sate o companie sau două de jandarmi, sau va cere această forţă de la Corpul 3 Armată, în vederea efectuării complete şi imediate a programului ordonat.

             Să înfiinţeze două comisii de primire şi trimiterea românilor care se repatriază, una la Varvarovca şi alta la Golta, compuse din câte un funcţionar desemnat de Direcţia muncii, câte doi desemnaţi de direcţia Culturii şi câte un medic desemnat de Direcţia Sănătăţii.

             Cei care vin la Varvarovca vor fi îndrumaţi până la Trihati, unde Direcţia C.F., va pune, la cerere, imediat toate vagoanele de care va fi nevoie, pentru a fi transportaţi la Golta.

             Pretorul de la Varvarovca, Prefectul de la Oceacov şi Prefctul de la Golta vor sta în permanenţă la dispoziţia acestor comisii şi vor da tot concursul.

             La Varvarovca se instituie ca şi la Golta o gardă specială de jandarmi, la dispoziţia acestor comisii, pentru a menţine ordinea şi pentru a îndruma pe repatriaţi.

             Comisiile acestea vor trimite repatriaţi, pe baza actelor cu care intră şi vor face recensământul oamenilor, al vitelor lor şi al atelajelor cu care vin.

             Comisiile se vor deplasa de îndată la faţa locului, pentru a pregăti cartiruirile atât la Varvarovca cât şi pe parcursul până la Trihati, în vederea îmbarcărilor la Tarihati.

             Art.4.- Se afectează cantine de cruce roşie de la Golta, alimentele şi zahărul necesar pentru a servi masa caldă acestor repatriaţi.

             Art.5.- Legiunea de jandarmi Golta, împreună cu Prefectul Judeţului, vor lua toate măsurile şi vor recruta personalul necesar pentru a face serviciile de aprovizionare al tuturor repatriaţilor.

             Aceiaşi dispoziţie se aplică şi pentru Varvarovca şi staţiile intermediare.

             Consiliul de Patronaj din Odessa şi Crucea Roşie din Golta, vor lua măsuri de strânerea imediată a alimentelor şi a ajutoarelor necesare şi la data când se vor anunţa sosirea trenurilor la Varvarovca se vor deplasa la Varvarovca şi vor oferi tot ajutorul necesar acestor repatriaţi.

             Asemenea în Gara Zastava, se face un oficiu, ca la trecerea trenului cu repatriaţi, să li se poată servi un ceai, o bucată de pâine şi mezeluri.

             Guvernământul va pune la dispoziţia Cantinei de Cruce Roşie din Razdelinaia şi de la Bârzula, alimentele necesare pentru a putea să servească în tercere hrană rece, sau un ceai cu pâine acestor repatriaţi.

             Pretorul din Razdelinaia, ca şi prefectura Judeţului Balta pentru Gara Balta, vor lua toate măsurile pentru satisfacerea completă a nevoilor de aprovizionare ale acestor repatriaţi.

             Art.6.- Direcţia Muncii va alege de îndată, până mâine la ora 9.a.m., de acord cu celelalte Direcţii şi în special cu Direcţia Culturii, funcţionarii necesari pe care să-i trimită în comisia de repatriere de la Golta şi Varvarovca, pentru a lua măsurile necesare.

             Inspectoratul de Jandarmi va da un ofiţer, care să comande garda specială pusă la dispoziţia comisiei.

             Prefectul judeţului Berezovca va lua măsuri ca la Trihati şi la Berezovca în Gară, să se facă centre de aprovizionare, pentur ca să ofere tuturor românilor, hrană rece, ouă fierte, mezeluri. Se pune la dispoziţia comisiei de la Varvarovca cantitatea de:

             100 kgr zahăr a se face ceaiuri;

             200 kgr la dispoziţia Crucii Roşii de la Golta,

             50 kgr la dispoziţia cantinelor de la Razdelinaia, Birzula şi Balta,

             Conserve de peşte 400 cutii Comisiei de la Varvarovca,

             Conserve pasăre 400 cutii Comisiei de la Varvarovca,

             300 ouă va pune la dispoziţia Prefectura Judeţului Oceacov, ouă care vor fi fierte şi date repatriaţilor pe drum,

             1000 cutii conserve peşte se pune la dispoziţia Comisiei de la Golta,

             1000 cutii conserve de pasăre

             10 000 ouă date de Prefectura Judeţului Oceacov

             2000 kg de bomboane se pun la dispoziţia ambelor comisii, pentur a da locuitorilor şi copiilor lor.

             Deasemeni preturile respective vor pune pe tot parcursul ouăle şi brânza de oi şi de vaci, la dispoziţia cantinei pentru aprovizionarea completă a lor.

             Se pune la dispoziţia acestor comisii câte 1.000.000 ţigări şi cîte 500 cutii de chibrituri, pentru a se distribui acestor locuitori.

             Dispoziţiile luate, se vor comunica şi Dlui Mareşal şi Preşidenţiei Consiliului de Miniştri şi Marelui Stat Major.

             Comisiile se vor găsi prezente în ziua de 15 Aprilie a.c.la Varvarovca şi Golta.

             Direcţia Sanitară va trimite în aceaste Comisii câte un medic cu etuvele necesare, pentru a cerceta sănătatea locuitorilor a controla dacă nu sunt bolnavi de boli molipsitoare şi pentru a le da asistenţă medicală.

             Aceste servicii vor fi înzestrate cu medicamente suficiente pentru cazurile de urgenţă.

             Art.7. –Această decizie se comunică spre întocmai executare, tuturor organelor însărcinate cu aducerea ei la îndeplinire.

                        Dată în Cabinetul nostru astăzi 13 Aprilie 1943,

                                    GUVERNATOR,

                                               Prof. Ss.G.Alexianu

             L.Ş.    p.conformitate (semnătura)

F.706, inv.1, d.262(2), f.202, 203

Documentul 165

Nr. 571377 din 5.III.943

DOMNULE MAREŞAL,

             Subsemnata Româncă moldoveancă Obreja Paulina, refugiată din Cremeea şi repatriată la Tighina, cu profund respect aduc la cunoştinţa Domniei Voastre următoarele:

             Suntem la Tighina 15 familii moldovene repatriate din Crimeea.

             Am vândut toată averea şi acum avem asupra noastră circa 20.000 mărci, pe care nu vrea să ni le schimbe nimeni.

             Nu avem alţi bani din ce trăi. La Tighina stăm de o lună lumătate fără nici o ocupaţie, muritori de foame.

             Stăm la chirie, fără foc cu copii mici. Nimeni nu se interesează de noi.

             Vă rugăm DOMNULE MAREŞAL, să ne luaţi sub ocrotirea Dvs. dând ordin să ni se dea de lucru, să putem trăi şi să ni se schimbe mărcile ce avem cu noi ca să plătim datoriile ce le-am făcut şi cu restul să ne întreţinem până vom căpăta de lucru.

Obreja Paulina

(semnătura)

Str. Regele Ferdinand I

Nr.6, Tighina

DOMNIEI SALE

DOMNULUI MAREŞAL ION ANTONESCU

CONDUCĂTORUL STATULUI ROMÂN

f.706, INV.1, D.262, F.191

Documentul 166

PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MIIŞTRI

SECRETARUL GENERAL

„CABINETUL PENTRU BASARABIA,

BUCOVINA ŞI TRANSNISTRIA”

 NOTĂ 571377

1943, luna Martie, ziua 5

SUMAR:    Doamna Obreja Paulina refugiată şi repatriată la Tighina din Crimeea, solicită Domnului Mareşal să ia sub ocrotirea Domniei sale familiile de Moldoveni repatriaţi.    Rezoluţie:  Imediat.  Gl.Voiculescu va plasa imediat pe fiecare după profesie şi le va da putinţa să muncească.  Copiii să fie puşi în şcoli şi cămine.  Pt. Mărci să se vadă ce sume sunt şi să decidă Dl.Neagu.  Atrag atenţia să nu se mai întâmple acest lucru.  Trebuie înfiinţat un organ la Tiraspol însărcinat special cu această misiune de a se ocupa, caza, plasa în Basarabia şi Transnistria Moldovenii veniţi din Rusia.  Secretariatul studii şi propuneri de organizare şi Guvernul întocmire de instrucţiuni.  Totul fără întârziere.  Să se meargă în acord cu Dl.Alexianu şi Gl.Voiculescu.   (ss) Mareşal ANTONESCU     Doamna Obreja Paulina refugiată şi repatriată la Tighina din Crimeea, supune Domnului MAREŞAL, următoarea situaţie a celor 15 (cincisprezece) familii de Moldoveni ce s-au repatriat din Crimeea la Tighina:  -şi-au vândut toată averea transformând-o în mărci;  -la Tighina nici o autoritate nu vrea să le schimbe mărci;  -din această cauză sunt ameninţaţi să piară de foame;  -de o lună şi jumătate stau fără nici o ocupaţie;  -locuiesc cu chirie, fără foc, cu copii mici;  -nimeni nu se interesează de dânşii;  -sunt într-o stuaţie precară.    Solicită Domnului MAREŞAL:  -să se dea ordin să li se schimbe mărcile care reprezintă averea lor vândută,  -să li se dea de lucru pentru a putea trăi.

F.706, inv.1, d.262, f.180

Documentul 167

N.571377 din 20.III.943

DOMNULE MAREŞAL,

             Referindu-ne la adresa N.571377/CBBT din 9 Martie 1943, avem onoare a vă face cunoscut următoarele:

             Studiul şi organizarea operaţiunilor de repatriere a românilor aflaţi la răsărit de Bug a fost încredinţată Subsecretariatului Românizării, Colonizării şi Inventarului în luna septembrie 1942.

             s-a instituit de îndată (la 15 Septembrie) o Comisiune la care participă Departamentele şi Instituţiile interesate în această problemă: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Subsecretariatul de Stat al Românizării, Colonizării şi Inventarului, Marele Stat Major, Institutul Central de Statistică şi Guvernămintele Transnistriei, Basarabiei şi Bucovinei, care să se ocupe cu această problemă.

             Comisiunea, după ce a cercetat condiţiunile în care datei de 15 Septembrie 1942 s-au făcut asemenea repatrieri, constatând că până la acea dată nu s-a procedat după norme constante şi nici o metodă precisă, a făcut propuneri pentru stabilirea unor norme clare şi precise pentru alegerea persoanei şi a unei tehnice de lucru mai sigure şi metodice.

             Constatările şi propunerile Comisiunei au fost supuse Domniei Voastre şi pe baza lor aţi bine voit a hotărî următoarele norme după care să se efectueze aceste repatrieri:

             1) Nu pot fi repatriaţi în ţinuturile desrobite decât românii etnici necompromişi în acţiunea comunistă.

             2) Cei deportaţi de ruşi în anul de ocupaţie români etnici- toţi trebuie să fie repatriaţi.

             3) Acei care au plecat de buna lor voie sau pentru că s-au compromis cu acţiunea lor antiromânească în timpul ocupaţiei bolşevice, nu se vor repatria.

             4) Acei din această categorie care eventual s-au repatriat trebuie judecaţi şi chiar expulzaţi în Rusia.

             5) Românii deportaţi din timpuri mai îndepărtate la est de Bug, pot fi repatriaţi după serioasă triere, însă în Transnistria, unde se constituie sate româneşti.

             6) Românii de la punctul 5 nu trebuie să fie colonizaţi în Basarabia. Acolo şi în Bucovina vom împroprietări luptătorii şi basarabenii muncitori dar fără pămînt.

             7) Toate operaţiile de mai sus trebuie studiate cu metodă, pregătite în amănunt şi executate în ordine desăvârşită. Execuţia va depinde de buna organizare.

             Hotărârile Domniei Voastre au format baza tuturor lucrărilor Comisiunei de repatriere.

             Ele au fost comunicate imediat atât Guvernămintelor provinciilor Basaraba, Bucovina şi Transnistria, cît şi Marelui Stat Major pentru a fi transmise unităţilor militare de la est de Bug, pentru executare.

             Ulterior Comisiunea Centrală de repatriere a întocmit instrucţiunile N.1939 din 28 Ianuarie 1943, aci anexate, prin acre se complectau organele anterioare de verificare a celor veniţi de peste Bug, se instituiau organe de verificare a acelor intraţi în Basarabia şi Bucovina din 1941 până în prezent şi printre care s-au strecurat multe persoane străine sau indizerabile şi se dau explicaţiuni complecte pentru clara înţelegere a hotărârilor Domniei Voastre şi metodica lor executare. Şi aceste instrucţiuni au fost văzute şi aprobate de Domnia Voastră.

             Pe de altă parte, în ce priveşte repatrierea grupelor etnice româneşti aflate din timpuri mai îndepărtate în Rusia, Guvernul a hotărât ca aceştia să nu fie aduşi în ţară acum, ci numai după ce ei vor fi complect identificaţi prin echipele Institutului Central de Statistică în localităţile unde se găsesc şi după ce se va fi studiat şi întocmit un program pentru aşezarea lor în Transnistria, de acord cu Guvernământul acestei provincii.

             În vederea întocmirei acestui program Comisiunea Centrală de repatriere în şedinţa de la 12 Decembrie 1942, la care a participat şi reprezentantul Guvernământului Transnistriei, a hotărât de acord cu acest reprezentant ca Guvernământul Transnistriei să înceapă fără întârziere studiul posibilităţilor de aşezare a acestor grupe în acea provincie, întocmind în acest scop un plan provizoriu cu desemnarea centrelor de aşezare şi cu arătarea pe categorii de profesiuni a numărului ce poate primi fiecare centru, în raport cu gospodăriile şi cu bunurile productive existente (pământ, ateliere, întreprinderi industriale, fonduri de comerţ, etc.).

             Acest studiu trebuie să se întocmească având în vedere două alternative şi anume:

             a) Alternativa când repatrierea grupelor etnice româneşti s-ar face prin schimbul de populaţie.

             b) Alternativa când se va face un schimb de populaţie şi când populaţia ucraineană din centrele destinate aşezării, grupurilor etnice româneşti aduse, ar trebui mutată şi împrăştiată în alte localităţi.

             Mai târziu prin adresa N.2683 din 1 Februarie 1943, am cerut din nou Guvernământului Transnistriei să facă studiile necesare şi propuneri pentru întocmirea programului de aşezare.

             Pentru orientarea în întocmirea acestui program am dat Guvernământului Transnistriei următoarele norme directive.

             „Românii aduşi de peste Bug, nu trebuie să fie împrăştiaţi ci aşezaţi în grupe compacte, în sate care să capete aspectul românesc.

             În acest scop nu se va urmări aşezarea lor numai acolo unde sunt gospodării libere rămase de la evrei sau de la acei plecaţi cu armatele ruseşti, din contra, din satele destinate aşezărilor româneşti se va ridica populaţia străină şi se va muta unde se va putea, împrăştiindu-se cât mai mult în centrele cu populaţie masivă românească.

             Aşezările româneşti se vor face începând de la Bug către interiorul Transnistriei.

             Grupele de români aduşi din localităţi cu caracter economic special (industrial, păstoresc, pescăresc, etc.) vor fi aşezaţi în localităţi cu caracter economic similar unde ei să poată desvolta o activitate productivă pentru care sunt mai bine pregătiţi.

             Am înţeles să lăsăm Guvernământul Transnistriei iniţiativa propunerilor de aşezare ca fiind mai în măsură să cunoască şi capacitatea de primire şi posibilităţile economice ale localităţilor şi deci să prezinte propuneri concrete şi realizabile.

             Avem informaţii că se lucrează la întocmirea acestui program, oficial însă nu a primit nici o lucrare.”

             Nu s-a dat dispoziţiuni Comisiei de la Tiraspol să se ocupe cu cazarea şi plasarea repatriaţilor, în Basarabia şi Transnistrie.

             Rolul acestei Comisuni este limitat prin instrucţiunile N.1939/28.I.943, aprobate de Domnia Voastră, la trierea persoanelor care solicită repatrierea în Basarabia şi Bucovina.

             Plasarea persoanelor repatriate a fost lăsată în sarcina Guvernămintelor respective această operaţiune trebuind să fie determinată de posibilităţile materiale, de condiţiunile economice şi de interesele de ordine, pe care numai Guvernămintele le pot cunoaşte şi aprecia.

             Nu am dat nici un fel de dispoziţii pentru aşezarea în Basarabia a vre-uneui grup de români veniţi din Crimeea. Din contra conformându-ne hotărârilor categorice ale Domniei Voastre totdeauna am dat indicaţiuni ca ele să fie aşezate în Transnistria.

             Suntem informaţi că unele grupuri etnice au intrat în judeţul Cetatea Albă şi Tighina, fie pentru că aveau paşapoarte germane cu această destinaţie, fie că au fost aprobate direct de Preşidenţia Consiliului de Miniştri.

             Anexăm:

             a) Instrucţiunile N.1930 din 28 Ianuarie 1943, pentru înfiinţare şi funcţionarea comisiunilor de triere a românilor ce solicită repatrierea şi a comisiunilor de reverificare a persoanelor repatriate înainte de Ianuarie 1943.

             b) Copie după procesul verbal al şedinţei Comisiunei centrale de repatriere în care de acord cu reprezentantul Guvernământului Transnistriei s-a hotărât întocmirea de către acel Guvernământ al programului de aşezare.

             c) Copie după adresa N.2683 din 1 Februarie prin care am dat instrucţiuni Guvernământului Transnistriei asupra principiilor pe baza cărora se va întocmi programul de aşezare.

             MINISTRU SUBSECRETAR DE STAT

AL ROMANIZĂRII, COLONIZĂRII ŞI INVENTARULUI

                        (semnătura)

                                                                                   DIRECTOR GENERAL

                                                                                                          (semnătura)

F.706, inv.1, d.262, f.170, 171

Documentul 168

COPIE

 ROMÂNIA

PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI

 SERVICIUL DE CONTROL ŞI ANCHETE

 NOTĂ

1943, luna Iulie, ziua 15

SUMAR:    Constatările în legătură cu modul în care s-a făcut în Transnistria şi Basarabia cazarea românilor din Caucaz şi Crimeea.   Rezoluţia    Să se comunice d-lui Alexianu pentru a lua măsuri şi a mi le comunica.  MAREŞAL ANTONESCU     Domnul Mareşal a dispus ca Secretariatul să se ocupe personal de modul în care s-a făcut cazarea românilor evacuaţi din Caucaz şi Crimeia, ordonând ca repatriaţii să aibă de la început tot ce le trebuie: locuinţe, mâncare, administraţie, stabiliri de acte de identitate, poliţie, medici, de lucru, etc.  Din controlul amănunţit efectuat de delegatul Preşidenţiei Consiliului se desprind următoarele probleme şi constatări:  Românii evacuaţi din Caucaz şi Crimeia însumează circa 5000 de suflete din care 4617 au fost colonizaţi în Transnistria în judeţul Râbniţa în următoarele comune: Hârjău, Sărăţei, Ecaterinovca, Beloci, Mihailowka, Codima, Serbi, Slobotca, Frantzuka şi în oraşul Râbniţa, iar un număr mult mai mic, (57 capi de familie proveniţi de la Dunaevca şi Melitopol, Marea de Azov) au fost colonizaţi în Basarabia în comunele Sarata, judeţul Chilia şi Friedensfeld judeţul Cetatea Albă.  Evacuarea ucrainenilor a decurs în mod civilizat, aceştia urmând să primească în noile locuri posibilităţile de trai adecvate.  Criteriul care a stat la baza exceptării de la evacuarea a unor ucraineni a fost procentul de 25% sânge moldovenesc (bunicul sau bunica moldoveni). Deasemenea au fost exceptaţi tractoriştii, meseriaşii, specialiştii, funcţionarii şi lucrătorii din fabrici.

             Românilor repatriaţi din Caucaz şi Crimeia şi Marea de Azov li s-au pus la dispoziţie câte-o gospodărie cu tot mobilierul necesar. În afară de aceasta fiecare a primit cîte-o vacă, 10 păsări şi 2 purcei.

             În comună funcţionează câte un funcţionar dotat cu cele necesare precum şi cu personal de specialitate iar viaţa a început să intre în normal.

             Modul în care au fost efectuate operaţiunile de colonizare este în general acceptabil însă prezintă unele lacune şi greşeli care trebuiesc remediate şi evitate pentru operaţiunile viitoare.

             Astfel:

             1) Românii colonizaţi în judeţul Râbniţa (Transnistria) n-au fost colonizaţi în mase compacte în satele ce li s-au destinat. Cu excepţia comunelor Hârjău, Sărăţei şi Mihailowka, în celelalte comune din judeţul Râbniţa ca: Beloci, Ecaterinowka, Codima, Frantzuska, Serbi şi Slobotca au fost cazaţi, fie prin forţa împrejurărilor fie şi din alte motive într-o proporţie de complectă minoritate faţă de elementul ucrainean care a fost păstrat în comunele respective.

             Astfel în comuna Beloci, judeţul Râbniţa avem în urma recentei colonizări următoarea situaţie: 1288 suflete dintre care: 367 români, 965 ucraineni, 13 ruşi, 2 polonezi şi 1 grec.

             În comuna Ecaterinowka avem 126 capi de familie români, faţă de 600 capi de familie ucraineni neevacuaţi.

             În comunele Codima, Serbi, Slobotka şi Frantzuska, procentul de români este de 25-50% faţă de elementul ucrainean rămas. Primejdiile de tot felul ce decurg din acest sistem difectuos de colonizare se evidenţiază imediat.

             2) Cu ocazia evacuării ucrainenilor n-au fost evacuaţi cei mai înstăriţi dintre ei, iar din cei evacuaţi parte se găsesc în prezent pe loc, fie că s-au ascuns la unele din rudele lor rămase, fie că s-au reântors din drum.

             Astfel tot în comuna Beloci ucrainenii scăpaţi astfel de la evacuare conlocuiesc prin înţelegere sub acelaşi acoperiş cu românii recent cazaţi în locuineţele foste ale lor.

             Au fost semnalate chiar unele cazuri izolate de ameninţări din partea ucrainenilor adresate românilor nou veniţi în comunele respective.

             3) Cu ocazia evacuării ucrainenilor au fost evacuaţi şi moldoveni ceea ce nu poate fi admisibil. Cazurile nu sunt multe însă greşelile trebuiesc reparate prin readucerea lor înapoi în satele de unde au plecat. Această este cu atât mai uşor cu cât a fost posibil chiar unor ucraineni evacuaţi să revină la vechile lor locuinţe.

             Toate aceste constatări au fost făcute de anchetetator, întovărăşit fiind de Directorul Culturii din Transnistria, iar în unele cazuri le-au fost aduse la cunoştinţă de înşişi primarii comunelor respective.

             Problemele de mai sus urmează a fi studiate şi îndreptate cu atât mai mult cu cât cea mai mare primejdie ce decurge din actuala situaţie este aceea a posibilităţii de asimilare de către ucrăinenii majoritari ai românilor colonizaţi care se află în minoritate în prezent.

             Aceasta indiferent de starea de tensiune şi adversitate ce se produce în mod fatal în asemenea situaţii, precum şi mixtura de ordin moral şi naţional creată de situaţie.

             Alte constatări care se degajează din ancheta efectuată sunt:

  • Şefii de kolhozuri şi buchalterii (funcţioari-contabili) au rămas tot ucrainenii chiar în cele 3 sate complect româneşti realizate (Hârjeu, Sărăţei, Mihailowka) deşi se pot găsi printre românii din Cuban şi Crimeia contabili români precum şi specialiştii de toate soiurile.
    • Românii proveniţi din oraşe (de exemplu Novorosiisk) foşti lucrători în fabrici au fost cazaţi la sate dându-li-se gospodării, deşi nu cunosc cum trebuie făcute muncile agricole şi ar dori să lucreze în meseria lor.
    • Nu s-a luat până la data anchetei nici o măsură în privinţa actelor de identitate ale românilor din Cuban şi Crimeia (acte de identitate exacte, acte de stare civilă, scolaritate, militare, etc.)
    • Problema elevilor şi studenţilor fiilor de colonişti români a încpeut să dobândească un început de rezolvare din partea Direcţiunii Culturii din Guvernământul Transnistriei.
    • Coloniştii mai posedă asupra lor bunuri eliberate de unităţile militare române cărora le-au predat diferite cantităţi de cereale la plecarea lor din Cuban sau Crimeia.
    • Unii colonişti au încă ruble neschimbate iar cei din Basarabia au încă ceva mărci. Schimbul mărcilor ce le posedă se face în sume mici şi în rate ceea ce nu le permite să-şi achiziţioneze animale sau unele unelte de lucru.
    • Majoritatea coloniştilor duc lipsuri de încălţăminte şi îmbrăcăminte de iarnă.

             Propuneri:

             1) Să se treacă la realizarea unor sate compacte de colonişti români, în afară de orice contact cu ucrainenii. De preferat 5 sate curat româneşti celor 9 din care în 6 românii se găsesc în proporţie de ¼ – ½, faţă de ucraineni.

             Până la perfectarea acestor operaţiuni în sate sau pentru a înlătura sicana ucrainenilor reântorşi în sate sau convieţuirea sub acelaşi acoperământ cu românii colonizaţi recent.

             Poliţia care se face acum de organe săteşti să fie îmbunătăţită iar numărul lor să fie mărit cu cel puţin până la rezolvarea integrală a dificultăţilor arătate la punctele 1 şi 2 din acest raport.

             2) Moldovenii evacuaţi odată cu ucrainenii să fie readuşi în locuinţele lor.

             3) Repartizarea coloniştilor români, la dorinţa lor, la oraşe sau sate după meseria pe care a avut-o în regiunile pe care le-au părăsit.

             4) Toţi specialiştii şi şefii de kolhozuri ucraineni să fie dublaţi şi înlăturaţi imediat ce va fi posibil.

             5) Este necesară organizarea şcolilor de ucenici, motivată pe faptul că toţi specialiştii rămaşi sunt ucraineni.

             Deasemenea sunt necesare şcoli de adulţi deoarece bună parte din moldoveni nu ştiu să scrie şi să citească cu litere latine, sau urmează să înveţe încă limba română şi să primească noţiuni elementare în legătură cu noua lor situaţie, Preoţii să nu lipsească din nici o comună. Şi ei ca şi învăţătorii să fie aleşi cu grije dintre elementele capabile.

             6) Organizarea cu o deosebită atenţie în satele de colonişti a unor cămine culturale (care să înlcouiască vechile cluburi politice, unde erau forţaţi să meargă sub bolşevici), cu biblioteci, ziare din ţară şi din Transnistria, conferinţe, aceste cămine urmând să joace un rol deosebit în dezvoltarea spirituală a românilor colonizaţi.

             Direcţia Culturii să ţină în curent pe D-nul Guvernator cu activitatea acestor cămine culturale pentru ca orice neajuns să fie înlăturat imediat şi cu competenţă.

             7) Printr-o ordonanţă a Guvernămintelor Transnistriei şi Basarabiei să se instituie comisiuni cu membrii aleşi dintre colonişti şi sub conducerea unor organe competente care să procedeze la reconstituirea tuturor actelor de identitate şi stare civilă: naşteri, botez, căsătorii, moarte; o altă comisiune va studia problema şcolarităţii pentru stabilirea pregătirii elevilor şi echivalarea anilor de studii.

             Procedura ar fi cea hotărâtă de Guvernământ iar probaţiunile cu martori serioşi dintre colonişti vor trebui să-şi aibă întrega greutate.

             În privinţa şcolarităţii, ucenicii şi elevii să fie trecuţi pentru continuarea studiilor la şcolile româneşti ale Guvernământului şi dacă se poate, toţi în calitate de bursieri.

             8) Odată cu cerealele ce se împart coloniştilor să li socoată şi cantitatea pentru care posedă bonuri eliberate de MU, aceste bonuri urmând a fi retrase, astfel ca să nu rămână impresia că autorităţile nu-şi onorează obligaţiile luate, ceea ce nu este cazul.

             9) Schimbul rublelor şi mărcilor să se facă de către Guvernăminte în sume ce să permită coloniştilor achiziţionarea de animale de muncă sau vite, orice schimb putînd fi facilitat de casele de schimb prin prezentarea biletelor de cumpărare a vitelor sau uneltelor. Acestea pentru a se evita irosirea economiilor coloniştilor prin cheltuiala inutilă a micilor sume schimbate.

             10) După ce se vor constata lispurile să se studieze problema ajutorării coloniştilor lipsiţi de îmbrăcăminte şi încălţăminte.

             11) Să se treacă la înfiinţarea de cooperative în aceste sate.

             12) Pentru rezolvarea pe viitor şi remedierea pe trecut a unor insuficienţe în legătură cu problema colonizărilor ar fi necesare să se creeze un oficiu de colonizări al Guvernămîntului, încadrat cu specialişti care să se ocupe în amănunt cu aceste operaţiuni.

             Cu ocazia evacuării satelor de ucraineni şi stabilirea cine este şi cine nu este moldovean, acest Oficiu să menţină procentul de 25% (unul din bunici) însă să se ia şi o declaraţie scrisă acestora că sunt români şi înţeleg să se supună obligaţiilor (şcoalei, bisericii, etc.), fapt ce le va crea o stare juridică de român, înlăturând toate speculaţiile interesate.

             În afară de problemele de mai sus, care pot fi rezolvate de către Guvernăminte din ordinul Domnului Mareşal, există aspecte care nu pot i rezolvate decît prin Preşidenţia Consiliului de Miniştri şi Minitserului Afacerilor Străine la ordinul Domnului Mareşal.

             Acestea sunt:

             -Familiile coloniştilor sunt descomplectate şi prin faptul că unii bărbaţi sunt în prezent prizonieri la români sau germani. Guvernămintele ar urma să înaninteze liste de aceştia pentru a se face intervenţiile necesare pentru ca aceşti români să fie eliberaţi din prizonierat şi să se întoarcă la familiile lor.

             -Unii români din Caucaz şi Crimeia au fost duşi către autorităţile germane în Ucraina fiind socotiţi ruşi. Să se intervină pentru a li se uşura trecerea în Transnistria ca colonişti.

             -Ar fi necesar ca să dea Guvernământului Transnsitriei misiunea de a îngriji de românii de dincolo de Bug, urmând ca acesta să intre în tratative directe cu Reichskomisariatul Ucrainei (Gauleiter Erich Koch) sau la nevoie cu Reichsministerium fur die besetzen Ost Gebiete (Berlin – dl. Alfred Rosenberg) pentru ca să se aplice românilor de peste Bug, până se va hotărâ aducerea lor în Transnistria, regimul de care se bucură germanii în Transnistria, cerându-se recunoaşterea românilor din Ucraina ca grup etnic şi acordarea până la repatriere a următoarelor avanatagii:

             1) a regimului de aprovizionare „propriu” Volksdeutschilor (prăvălii de aprovizionare suplimentară în oraşe, reducere ½ a prestaţiilor de lapte şi ouă la sate şi oraşe).

             2) scutirea de luarea la lucru în reich.

             3) autorizarea Guvernului român ca prin Guvernământului Transnsitriei să organizeze pentru românii de peste Bug organe de ocrotire şi îndrumare: şcoli, servicii medicale şi farmaceutice şi misiune bisericească.

             Anchetatorul mai arată că dl. Anton Golopenţia, şeful echipei de rencesământ al românilor de peste Bug, ale cărei lucrări sunt pe sfârşit informează prin Direcţia Culturii Guvernământului Transnistriei că grupul de români din Ucraina cifrează circa 30.000 de familii pentru care solicită sprijinul Domnului Mareşal, menţionând că aceşti români ar dori să fie colonizaţi în Basarabia.

             Oficiul de Colonizări a cărui înfiinţare anchetatorul o propune în Transnistria (este necesară situarea lui pe teren mai în apropiere de problemele ce va avea de rezolvat), va îmbrăţişa atât preocupările specifice până la repatrierea românilor de peste Bug, cât şi operaţiunea colonizării lor în ţară în regiunile ce se vor fixa.

             Anchetatorul socoate că dorinţa românilor de peste Bug de a fi colonizaţi în Basarabia şi nu în Transnistria se conjugă în mod fericit cu interesele superioare ale Statului şi propune ca cele 30.000 de familii de peste Bug să fie aduse şi colonizate în locul ucrainenilor din Nordul Basarabiei şi Bucovinei.

             Menţionează că acum este momentul psihologic al dislocării ucrainenilor din acele regiuni, moment care nu trebuie scăpat deoarece acest proces nu se poate face oricând iar rezolvarea situaţiei românilor de peste Bug prezintă un caracter de urgenţă deosebit.

F.706, inv.1, d.262, f.29-35

Documentul 169

NOTA

             În cursul lunei Iunie 1943, au fost aduşi în judeţul Moghilev circa 200 familii de moldoveni din ţinutul Cuban şi circa 300 familii moldoveni din Crimeia.

             Aceştia susţin că la plecare li s-a promis că vor fi aduşi în Basarabia, unde vor primi de toate, ajunşi însă în judeţul Moghilev nu li s-a dat aproape nimic.

             Foarte mulţi din ei sunt lipsiţi de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi privesc cu îngrijorare la iarna care se apropie şi care-i va găsi fără îmbrăcăminte şi hrană.

             Din aceste cauze sunt foarte nemulţumiţi şi umblă cu cereri şi plângeri pe la toate autorităţile.

             Faptul că aceştia îşi manifestă nemulţumirile chiar în public are o influenţă nefastă asupra localnicilor, constituind în acelaş timp un motiv în plus pentru propaganda comunistă.

F.706, inv.1, d.262, f.46

Documentul 170

Traducere

DOMNIEI-SALE

DOMNULUI

CONDUCĂTOR AL NEAMULUI ROMÂNESC

 MAREŞAL ANTONESCU

De la evacuaţii moldoveni din Cuban

CERERE

             Noi, moldovenii, locuitorii din Cuban, în timpul de faţă evacuaţi, pentru a fi duşi în Basarabia, timp de un an de zile am fost în zona de război.

             Comandamentul românesc din zonă ne-a promis că din Ordinul Guvernului Român, ne va evacua în Basarabia pe toţi moldovenii.

             În număr de 200 familii, ne-a ridicat pe data de 1 Iunie 1943, timp de o lună de zile am venit pe drum şi ne-a adus, în oraşul Moghilev în loc de Basarabia.

             Iată este o lună de zile de când stăm în oraşul Moghilev, în lagăr câte 4-5 familii la un loc.

             De pe locul de unde am plecat, conducătorii noştri româneşti, ne-au promis că ne transportă în Basarabia, unde ni se va da de toate, case şi altele, întrucât noi am lăsat pentru armată semănături, animale, păsări, pâine, case şi lucrurile care au fost proprietatea noastră.

             Pentru care Vă rugăm Domnule Mareşal, să ascultaţi plângerea noastră, a moldovenilor din Cuban, supuşi Ordinilor Domniei-Voastre, pentru a lua în consideraţie şi a da un ordin pentru plecarea noastră în Basarabia, la rudele noastre, căci timp de 25 ani, de când aşteptăm mila Domniei Voastre, pentru a putea trece în Basarabia de la raiul sovietic din Caucaz, ţinutul Cuban.

             Dar în timpul de faţă ne-a adus în Moghilev, unde nu poţi umbla din cauza evreilor şi încă trăim în lagăre câte 4-5 familii la un loc.

             Iată vine iarna şi noi am vândut totul până la o sfoară şi umblăm goi şi desculţi. Se vede în ce situaţie suntem.

             Nouă moldovenilor ni s-a promis când am plecat, că în cel mult 10 zile vom fi în Basarabia, dar se vede că noi am fost înşelaţi şi acum ne zbatem fără căpătâiu.

             Încă odată Vă rugăm Domnule Mareşal, desrobitorul poporului românesc de sub iadul sovietic din Caucaz, ţinutul Cuban, să dispuneţi ca noi moldovenii să putem pleca în iubita şi ruda noastră Basarabia, unde tot timpul vom fi credincioşi şi recunoscători, vom îndeplini toate cerinţele statului, după ce ni se va da cele cerute.

             Aşteptăm rezultatul răspunsului Domniei Voastre în oraşul Moghilev, lagărul de evacuaţi.

             29 Iulie 1943

                                                                       Împuterniciţii Moldovenilor evacuaţi:

                                                                                               1.ss) Ghenganea

                                                                                               2. ss) Dodu

                                                                                               3. ss) Morariu

                                                                                               4. ss) Indiscifrabil

                                                                                               5) ss) Cempel

             Pentru conformitate,

             Locotenent,   A.Munteanu (semnătura)

F.706, inv.1, d.262,f.47

Documentul 171

Traducere

CONDUCĂTORULUI AL NEAMULUI ROMÂNESC

 MAREŞAL ANTONESCU

De la evacuaţii din Crimeia, de

Origine etnică română

CERERE

             În conformitate cu ordinul din 26 Mai 1943, pentru evacuarea din Crimeia în România, a tuturor locuitorilor de origine etnică română.

             Trecând prin comisiunea specială din Crimeia, pentru evacuarea noastră în România, am plecat din Crimeia la 10 Iunie 1943 şi în loc de România sau Basarabia, ne găsim în Moghilev Podolsc în foarte mari greutăţi de trai.

             Iată mai bine de o lună de zile, de când nu ştim ce va fi cu noi mai departe.

             Se apropie iarna şi noi nu suntem aprovizionţai cu alimentele necesare. Semănăturile şi casele noastre au rămas în Crimeia.

             Am ajuns astăzi că nu putem pregăti mâncare caldă, neavând combustibil de foc. Pentru a ne putea procura producetle necesare, trebuie să vindem ultimele haine.

             Mulţi dintre noi nu au pentru iarnă îmbrăcăminte călduroasă şi încălţăminte.

             Nu avem lucru după specialitate, iar pentru ţărani nu sunt nici locuinţe.

             La comisie ni s-a promis că ni se va da case, pământ şi lucru după specialitate, dar în timpul de faţă nimic nu avem şi nimeni nu se uită la întrebările şi ceririle noastre.

             Rezultatul este că ne găsim într-o situaţie fără nici o speranţă. Pentru aceasta Vă rugăm pe Domnia Voastră, Conducătorul nostru şi oblăduitorul neamului românesc, să dispuneţi ca să trecem în Basarabia, la rudele părinţilor noştri, pe pământul neamului nostru, care ne-a fost promis de Comisiunea Românească de la Comandamentul din Crimeia.

             Cererea de faţă este scrisă în numele tuturor evacuaţilor locuitori din Crimeia, care se află în oraşul Moghilev.

             De toţi noi suntem în oraş şi în judeţ, 300 familii de evacuaţi, care avem presimţirea că am fost înşelaţi şi nu o să mai vedem rudele noastre.

             Domnule Mareşal, noi cu toţi evacuaţii, aşteptăm răspunsul dreptăţii Domniei-Voastre, care o să rezolve soarta noastră viitoare.

             29 Iulie 1943                                    Semnături pentru:

                                                                                   ss) Indiscifrabil

                                                                                   ss) Indiscifrabil

                                                                                   ss) Cimpoi

                                                                                   ss) Filipoi

Pentru conformitate,

Locotenent, A Munteanu (semnătura)

F.706, inv.1, d.262, f.49

Documentul 160

PREŞIDENŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI

 SECRETARIATUL GENERAL

 „CABINETUL PENTRU BASARABIA,

 BUCOVINA ŞI TRANSNISTRIA”

SUMAR:

Propuneri de organizare a primirii

şi plasării românilor de la Est de Bug

NOTĂ

Nr. 571377

1943, Luna Aprilie, ziua 19

             La nota acestui Cabinet din 5 Martie 1943, relativă la repatrierea moldovenilor de la Est de Bug, Domnul Mareşal a dat dispoziţiuni ca la Tiraspol să se înfiinţeze un organ special, cu misiunea de a se ocupa de cazarea şi plasarea în Basarabia şi Transnistria a moldovenilor veniţi din Rusia, însărcinând Secretariatul cu studiul problemei şi cu întocmirea propunerilor de organizare.

             Din istoricul acestei chestiuni, se desprind următoarele situaţiuni:

             1) Repatrierea românilor de la răsărit de Bug s-a pus în luna Septembrie 1942, când a şi luat fiinţă pe lângă Subsecretariatul de Stat al Românilor, o comisiune la care participă delegaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Marelui Stat Major, Institutului Central de Statistică, al Subsecretariatului de Stat al Românizării, Colonizării şi Inventarului şi delegaţi ai Provinciilor.

             2) Comisiunea a supus Domnului Mareşal constatările şi propunerile sale, primind următoarele norme pentru efectuarea acestor repatrieri:

             a) Nu pot fi repatriaţi în ţinuturile desrobite decât românii etnici necompromişi în acţiunea comunistă.

             b) Cei deportaţi de ruşi în anul de ocupaţie – români etnici – trebuie să fie repatriaţi.

             c) Nu se vor repatria acei care au plecat de buna lor voie sau s-au compromis în acţiunea lor antiromânească în timpul ocupaţiei bolşevice.

             d) Românii deportaţi din timpuri mai îndepărtate la Est de Bug, pot fi repatriaţi după serioasă triare, însă în Transnistria, unde să se constituie sate româneşti.

             e) Românii de la punctul d, nu trebuie să fie colonizaţi în Basarabia. Acolo şi în Bucovina vom împroprietări luptătorii şi basarabenii muncitori dar fără pământ.

             f) Toate operaţiile de mai sus trebuie studiate cu metodă, pregătite în amănunt şi executate în ordine desăvârşită. Execuţia va depinde de buna organizare.

             Hotărârile Domnului Mareşal au servit ca bază tuturor lucrărilor comisiunei şi măsurilor luate.

             Această comisiune a hotărât ca Guvernământul Transnistriei să studieze colonizarea grupelor de români ce vor fi aduşi din Rusia, întocmind un plan provizoriu cu desemnarea centrelor de aşezare şi cu arătarea pe categorii de profesiuni ce poate primi fiecare centru, în raport cu gospodăriile şi bunurile productive existnte (pământ, ateliere, industrii, fonduri comerciale, etc.)

             Pentru orientarea, în întocmirea acestui program s-a dat Guvernămîntului Transnistriei următoarele norme directive:

             -Românii aduşi de peste Bug, nu trebuie să fie împrăştiaţi ci aşezaţi în grupe compacte, în sate care să capete aspectul românesc.

             -În acest scop nu se va urmări aşezarea lor numai acolo unde sunt gospodării libere rămase de la evrei sau de la acei plecaţi cu armatele ruseşti din centre, din satele destinate aşezărilor româneşti se va ridica populaţia străină şi se va muta unde se va putea.

             -Aşezările româneşti se vor face începând de la Bug către interiorul Transnistriei.

             -Grupele de români aduşi din localităţi cu caracter economic special (industrial, păstoresc, pescăresc, etc.) vor fi aşezaţi în localităţi cu caracter economic similar unde ei să poată dezvolta o activitate productivă pentru care sunt mai bine pregătiţi.

             Cabinetul BBT propune:

             1) Toţi românii moldoveni împrăştiaţi în Rusia şi recenzaţi în anul 1942 de Institutul General se Statistică, să fie aduşi şi colonizaţi în Transnistria.

             Programul acesta se inspiră din principiul ca eforturile neamului românesc, în acest război, să fie răsplătite prin aşezarea într-un singur Stat naţional.

             Colonizarea lor urmează să se facă în regiunea Nistrului, spre a se asigura un cordon românesc, pe acest fluviu, care să împiedice infiltraţiunile ucrainene de o parte şi de alta a Nistrului.

             3) Operaţiunea implică în prealabil evacuarea evreilor şi a ucrainenilor înspre Bug, pentru a oferi Românilor terenurile cele mai fertile, aflate în regiunea Moghilău-Râbniţa.

             Ea se va face independent de trecerea peste Bug a evreilor şi ţiganilor, pentu care operaţie trebuie să avem mai întâi aprobarea germanilor.

             4) Colonizarea trebuie făcută în mase compacte pentru a se asigura integrarea acestor moldoveni în efortul de muncă al Provinciei şi a le menţine posibilitatea conservării lor etnice.

             5) Guvernământul Transnistriei trebuie să organizeze această operaţiune în chiar primăvara acestui an (sfârşitul lunei mai când se termină campania de însămânţare) ajutat de organele militare aflate pe teritoriul său.

             6) Românilor astfel colonizaţi trebuie să li se dea pământuri în plină proprietate şi nu numai în folosinţă.

             Suprafeţele astfel atribuite ar putea varia de la familie la familie, după numărul membrilor şi capacitatea lor de muncă.

             7) Guvernământul trebuie să le dea întreg sprijinul pentru a-şi începe cât mai curând viaţa în condiţiuni de stabilitate şi credit (maşini, numerar, etc.).

             8) Subcomisiunea de românizare de la Tiraspol trebuie să-şi extindă competenţa la trierea lor la eliberarea de acte de identitate, etc.

             pe scurt, ea va trebui să fie un organ consultativ al Guvernământului Transnistriei, iar avizele sale să fie totdeauna avute în vedere de Dl.Guvernator.

             9) În comunele în care vor fi aşezaţi, românii trebuie să primească din ţară învăţători, preoţi, medici şi funcţionari comunali, bine selecţionaţi şi bine retribuiţi, cu scopul de a le cultiva sentimentul naţional şi conştiinţa apartenenţei lor la o naţiune vrednică şi capabilă.

             10) Măsuri speciale de ordin legislativ trebuie să reglementeze viaţa lor de familie, administraţia lor şi participarea lor la producţiunea bunurilor economice, deosebit de cele existente în Transnistria, spre a-i îndruma către o viaţă bazată pe dreptul de proprietate şi de concepţie naţională.

             11) Guvernământul, în acest scop, ar avea căderea să înfiinţeze o direcţiune a colonizărilor care să îmbrăţişeze ansmablul problemelor ce le pune această colonizare, cu mijloace financiare suficiente şi personal pregătit.

             În cazul că se va aprecia de D-voastră ca oportună evacuarea minorităţilor din Bucovina şi Basarabia, aceşti români ar putea fi plasaţi în locul acestora, respectând în parte principiile arătate mai sus.

             Avem azi în aceste provincii următorii minoritari:

BucovinaUcraineni422.010Ruşi12.018
BasarabiaUcraineni261.246Ruşi158.088
TotalUcraineni693.256Ruşi170.106

F.706, inv.1, d.262(3), f.146-150

GUVERNĂMÂNTUL BASARABIEI

 Cabinetul Guvernatorului

 Nr. 205

 1943, Aprilie 21

             În ziua de 28 Martie 1943, Domnul Mareşal Conducător a inspectat:

             Şcoala Agricolă Cricova şi comuna Ciopleni, ambele în judeţul Lăpuşna.

             Constatările făcute şi dispoziţiunile date de Domnul Mareşal cu ocaziunea acestor inspecţii sunt următoarele.

La şcoala Agricolă Cricova

             Curăţenia şi ordinea trebuie să domnească peste tot, căci numai astfel vom putea ridica Neamul şi viaţa. După felul cum iubeşte curăţenia se poate constata evoluţia sau regresul unei naţiuni.

             La şcolile de agricultură, în dormitoare, să se facă cuiere cu piedestale pentru fiecare elev, unde să-şi aşeze, noaptea hainele. Nu să le pună sub cap, pe pat.

             Odihna bună, în aşternut curat, cameră aerisită, temperatura normală, etc., face tot atât de mult, cât şi o masă bună.

             Să se evite risipa. Orice resturi pot fi bune la ceva. Chiar la foc pentru încălzit. La noi se risipeşte prea mult şi se desconsideră resturile, care aproape fără excepţii pot fi de folos. Chiar cenuşa serveşte la îngrăşarea pământului cu materii minerale.

             Elevii şcolilor de agricultură să ştie toţi conducerea tractorului şi a maşinilor agricole, ca şi lucrările din atelierele de textile, lemnărie, fierărie, potcovărie.

             Să lucreze efectiv în aceste atelierele şi să cunoască meseria.

             La economate, vasele să fie aşezate pe poliţe, butoaiele etc., pe piedestale, în ordine, totul curat, etichetat.

             Mobilierul renovat şi modificat. Simplu, fără înflorituri, care sunt depozite de praf. Dulapurile înalte numai cât omul, pentru a se putea folosi uşor.

             Îngrijirea vitelor şi a inventarului să fie mai atentă.

             În străinătate, un tractor poate fi bun 4-5 ani şi mai mult, iar la noi, în 2 ani, devine fier vechi.

             Curăţirea vitelor şi curăţenia – higiena- grajdului, fac tot atât, cât furajul. Vitele se duc în grajd curate, pe aşternut proaspăt curat, iar hrana nu se trânteşte pe jos pentru a o servi gata murdărită.

COMUNA CIOPLENI

În curţile şi locuinţele sătenilor

             Domnul Mareşal a vizitat casele a 2 locuitori din satul Ciopleni şi 2 case din satul Hruşeva.

             Curăţenia şi hrana locuitorilor – mulţumitoare.

             Locuinţele nu sunt, însă aerisite.

             Sătenii trebuiesc îndrumaţi să-şi deschidă zilnic ferestrele pentru aerisirea încăperilor.

             Deasemenea, să fie îndrumaţi pentru a ţine în stare de mai multă curăţenie şi mai bună îngrijire dependinţele caselor pivneţele, coteţele, grajdurile.

             Starea de curăţenie a vitelor, deasemenea, lasă de dorit.

             Împrejmuirile, grajdurile, trebuiesc întărite şi reparate.

             Depozitarea furajelor nu se face în condiţiuni, care să asigure o bună observare şi un economicos  consum al lor.

             Se impune, deci, îndreptarea acestor stări de lucruri, prin sfaturi, care să fie date de notar, primar, învăţători, şeful postului de jandarmi şi intelectualii satului.

             Locuinţele şi gospodăriile acestor fruntaşi şi intelectuali vor fi îndrumarea vie şi exemplul pentru ceilalţi săteni.

             Biserica din satul Hruşeva plină de ienoriaşi, Preotul Paroh oficiind serviciul Sf.Liturghii.

             Construită din anul 1690, această biserică este un monument istoric.

             Se cere a fi radical reparată.

             Comisiunea monumentelor istorice îşi va da avizul în vederea acestor reparaţiuni.

             Primăria a intervenit în acest sens.

             Postul de jandarmi – curtea şi localul – în perfectă stare de curăţenie.

             Şcoala din Ciopleni găsită înlăuntru, într-o exemplară stare de curăţenie, dar are nevoie de serioase reparaţiuni în exterior. În acest scop, s-a adus şi depozitat, în timpul iernii, materialul necesar.

             Mobilierul şi materialul didactic – suficient şi bine înteţinut.

             Cele trei săli de clasă – încăpătoare, luminoase, curate.

             Colţul pios – în fiecare clasă – bine orânduite şi frumos împodobit.

             Sânt, deasemeni, cu pricepere şi îngrijire organizate farmacia şcolară, cooperativa, muzeul şi expoziţia obiectelor din atelierul şcolar.

             Cantina şcolii – bine înzestrată cu veselă.

             Se serveşte zilnic mâncare caldă la un număr de 35 elevi.

             Este nevoie să se majoreze numărul elevilor la 50.

             Deasemenea elevilor, admişi la cantină, se face prin recomandarea Consiliului de Primărie şi avizul directorului şcolii.

             Registrele de alimente, consumate şi aflate în depozit, sunt ţinute în regulă.

             Cantinele din comună au o singură conducere, ceea ce simplifică operaţiunile şi asigură o bună funcţionare.

             Cancelaria şcolii, locuinţa directorului şi dependenţe, sunt întreţinute foarte curat.

             Pe lângă şcoală, funcţionează un atelier comunal, organizat în bune condiţiuni, având 4 secţii pentru băieţi şi 4 secţii pentru fete.

             Sculele necesare pentru fiecare au fost donate de primar, iar acele de lemnărie – de maistrul lemnar.

             Maiştrii şi maestrele sunt plătiţi din bugetul Provinciei, fiind recrutaţi dintre localnici.

             Atelierul este frecventat de elevii cursului supraprimar şi de locuitorii adulţi.

             Cooperativa este aprovizionată cu mărfurile necesare.

             s-a vândut între altele 800 kgr. Sodă caustică pentru fabricarea săpunului de însăşi săteni.

             Cooperativa este aprovizionată cu zahăr şi petrol.

             Localul cooperativei – curat întreţinut; este însă, nu îndeajuns de încăpător.

La Primărie

             Curăţenie, ordine.

             Prezenţi: primarul, notarul, secretarul, casierul comunal şi agentul veterinar.

             Din examinarea registrului de intrare şi ieşire, se constată că, în ultimul timp, media hârtiilor intrate este de 7 pe zi.

             Pentru difuzarea dispoziţiunilor din ordinile circulare, a căror executare priveşte toţi funcţionarii din cuprinsul comunei, notarul comunei a scos copii, în numărul corespunzător de exemplare şi le-a trimis prin curier celor chemaţi a-l executa.

             Această modalitate nu este cea mai indicată şi nu contribuie la simplificarea birocrtaismului.

             Procedeul de urmat era acela de a se nota, pe marginea ordinului, persoanele chemate a-l executa în părţile privitoare şi a se trimite acest ordin la domiciliul celor vizaţi pentru a lua cunoştinţă.

             Fiecare îşi scoate copie sau reţine în memorie ceea ce are de executat.

             S-a mai constatat, că unele ordine se difuzează şi se primesc târziu, fără ca să-şi mai poată produce vre-un efect.

             Astfel, s-a primit la primărie, abia în ziua de 23 Martie a.c., comunicarea Ocolului Agricol, prin care primăria este invitată să aducă la cunoştinţa sătenilor că se pot adresa la Camera Agricolă din Chişinău pentru verificarea germinaţiei seminţelor.

             La data, când s-a primit această înştiinţare, desfăşurarea campaniei de însămânţări era începută.

             Verificarea germinaţiei seminţelor trebuia să se facă cel puţin cu o lună mai înainte.

             În genere, corespondenţa sosită la această primărie, se execută promt şi se păstrează în ordine.

             Numărul dosarelor s-a micşorat de la 60 – câte au fost în anul trecut, la 20.

             Se va continua, cu măsuri practice, pentru reducerea formelor birocratice şi greoaie.

             Se va întrebuinţa, cât mai frecvent, telefonul, ca modalitatea cea mai rapidă şi civilizată de comunicare.

             Se stabileşte ca principiu, că simplificarea se va face pe baza de încredere, de jos în sus şi de sus în jos.

             Graficele, întocmite pe sectoare de activitate, sunt ţinute la zi.

             Felul cum sunt expuse diferite date prin aceste grafice este simplu, lămurit, edificator.

             Graficele inspecţiilor – întocmit conform instrucţiunilor.

             În ceea ce priveşte însăşi inspecţiile, procesele-verbale de efectuarea acestora, – Domnul Mareşal a hotărât că acestea să fie redactate pe scurt, concis, fără a se întrebuinţa banalul formelor: „noi……având în vedere…..constatăm……drept care am încheiat”……etc.

             Prim-pretorii fiind organe de control, dar şi de îndrumare, poate mai mult chiar de îndrumare, nu se pot reţine timp prea îndelungat într-o singură localitate.

             De aceea, ei vor sesiza numai câteva probleme într-o comună şi, în măsura timpului disponibil vor ataca restul problemelor în celelalte comune din plasă, astfel, ca prin rotaţie, nici o chestiune să nu fie omisă, înlăuntrul unui trimestru.

             Se vor arăta precis constatările şi dispoziţiunile date; se va controla executarea dispoziţiunilor anterioare.

             La fiecare proces-verbal din condica de inspecţii se va lăsa liberă o rubrică în lungul paginii, unde se va putea nota, la o a 2-a inspecţie, rezultatul controlului executării măsurilor luate.

             În genere – procesul-verbal să fie o sinteză şi un ghid, îndrumări scurte şi categorice, nu expunerea unor situaţii cunoscute sau cu caracter teoretic.

             Acestea fiind constatările şi dispoziţiunile Domnului Mareşal Conducător, vă rugăm să binevoiţi a lua în totul cunoştinţă de conţinut şi a vă conforma.

             În activitatea Dvs. zilnică, veţi îngriji, anume, ca hotărârile şi perceptele Domnului Mareşal, rostite ca urmarea celor ce a constatat personal în Provincie, – pusă sub directa sa conducere, – să fie însuşite, trăite şi aplicate cu sfinţenie de la cel mai mic până la cel mai mare dintre slujbaşii Basarabiei.

             GUVERNATORUL BASARABIEI

             General de Divizie

                                               O.Stavrat (semnătura)

Comunicat:

Corpului de Control Ad-tiv – 1

Circumscripţiilor de Control Ad-tiv – 1-4

Oficiul de Studii, Documentare şi Statistică – 1

Prefecturilor – 1-9

Preturilor – 1-37

Primăriilor de toate categoriile

F.339, inv.1, d.7008, f.1-3

GUVERNĂMÂNTUL BASARABIEI

Cabinet

Confidenţial

Nr. 365 din 25 Iunie 1943

Cuprinde;

1. Constatările făcute şi dispoziţiunile

date de D-l Mareşal Ion Antonescu, cu

ocaziunea inspecţiunei făcute în ziua de

10 Iunie 1943 în com. Şoldăneşti,

judeţul Orhei.

2.Dispoziţiuni în urma inspecţiunei

D-lui Mareşal

3.Cosntatările făcute cu ocazia ispecţiu-

nilor făcute în Judeţul Orhei, în

zilele de 10 şi 11 Iunie 1943

             Se trimit: Constatările făcute şi dispoziţiunile date de D-l Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, cu ocaziunea inspecţiunei făcute în com.Şoldăneşti, judeţul Orhei, în ziua de 10 Iunie crt; dispoziţiunile în urma inspecţiunei D-lui Mareşal şi constatările făcute de noi cu ocaizunea inspecţiunilor din zilele de 10 şi 11 Iunie 1943, în judeţul Orhei.

             Constatările şi dispoziţiunile D-lui Mareşal vor servi ca îndreptar tuturor organelor similare de pe teritoriu.

             Se vor lua grabnice măsuri de îndreptare.

             Organele vizate direct vor lua imediat măsuri de executarea celor dispuse, raportând de executare.

             Constatările în urma inspecţiunilor ce-am făcut în judeţul Orhei, scot în evidenţă multe lipsuri ce trebuiesc în cel mai scurt timp remediate şi pentru care atât Directoratele, cât şi organele exterioare, vor lua măsuri de remediere pe întreg teritoriul Provinciei.

             Se va raporta imediat de primirea prezentului ordin.

I.Constatările făcute şi dispoziţiunile date de

D-l Mareşal Ion Antonescu, în ziua de 10 Iunie crt.

Cu ocazia inspecţiunei comunei Şoldăneşti, judeţul Orhei.

             D-l Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, inspectat în ziua de 10 Iunie crt., com.Şoldăneşti, jud. Orhei

             Constatările făcute şi dispoziţiunile date de D-l Mareşal, cu ocazia acestei inspecţiuni, sunt următoarele:

1.Baia Comunală

             a) Curtea murdară şi plină de crengi. Băncile din curte fără spătar, prost construite şi necorespunztoare.

             Uşa de la closet stricată.

             În grădina baiei, să se pună flori.

             b) În interior:

             dulapurile pentru haine trebuiesc curăţate şi vopsite.

             Gratarele sunt rupte. Trebuiesc reparate.

             Geamurile murdare şi neîngrijite.

             Pereţii trebuiesc reparaţi şi vopsiţi.

             Camera îngrijitorului murdară şi în dezordine, aer închis. Îngrijitorul murdar şi nespălat. Vorbeşte prea mult.

             Pomii plantaţi pe liziera şcoalei sunt puşi, în faţa băiei, chiar în poartă, în perspectiva de a fi rupţi de prima căruţă ce ar intra la baie.

             c) Notarul a raportat că populaţia are „puţin” păduchi ceia ce înseamnă lipsa de grijă din partea organelor sanitare şi administrative, respective.

             Fiind întrebaţi câţiva locuitori şi copii, se constată că populaţia nu face baie în mod regulat.

             Pentru fiecare baie să se perceapă cel mult 10 lei.

             d) Din cele constate rezultă:

             D-l Prefect al judeţului nu a făcut nici un fel de control.

             Banii aruncaţi de pomană şi lipsă se conştiinţă; nu se depune nici o grijă pentru ceea ce s-a făcut cu cheltuiala Statului.

             În timp de o săptămînă să se facă complectă ordine la această baie.

2. Căminul Cultural

             a) Gardurile dârâmate, pietre împrăştiate prin toată curtea; dezordine şi murdărie. Multe geamuri lipsă.

             b) Domnul Mareşal se interesează dacă s-au ţinut cursuri ţărăneşti în cursul iernii.

             Deasemenea, dacă Căminul Cultural primeşte Cuvântul Mareşalului, Buletinul Agricol şi Buletinul Oficial.

             Toate aceste publicaţiuni trebuiesc citite şi explicate ţăranilor.

             c) Cele constate la Căminul Cultural, dovedesc neglijenţă şi lipsă de interese.

             O clădire foarte frumoasă dar complect neângrijită. Sunt multe lucruri mici care ar putea fi uşor puse la punct. Dezinteresul pentru aceste lucruri de gospodărie, denotă lipsă de interes şi activitate şi pe planul de activitate al Căminului.

3.Şcoala primară de băieţi

Director: Gh. Ţurcanu

             a) Frecvenţa bună. Mai scăzută în primăvară, din cauza că copii sunt luaţi la muncile agricole.

             Acesl lucru nu este admisibil. Părinţii copiilor care absentează, vor fi amendaţi şi obligaţi la muncă în folos obştesc suplimentară.

             b) Copiilor, în şcoală, trebuie să li se facă şi educaţie, nu numai instrucţiune didactică.

             Să li se facă copiilor educaţie cetăţenească, naţională şi patriotică, educaţie agricolă şi meşteşugărească, dându-i-se toate cunoştinţele necesare pentru un bun gospodar.

             Copii trebuie să fie vizitaţi de învăţători şi acasă, pentru a vedea mediul şi condiţiunile în care trăiesc şi a interveni cu sfaturi şi îndrumări faţă de părinţi.

             c) Copii orfani de războiu şi copiii invalizilor, vor fi aşezaţi la şcoală în prima bancă.

4.Şcoala de copii mici

director D-na Ţurcanu

             a) Copiii cursului primar şi chiar cei de la grădinile de copii, să fie întrebuinţaţi la strângerea plantelor medicinale.

             D-l Mareşal se interesează dacă s-a primit la şcoli, broşura referitoare la strângerea plantelor medicinale.

             b) Copiii de la şcoli, trebuie să fie duşi în mod regulat la baie.

             Aceasta nu este numai o necesitate de higienă, ci şi un mijloc educativ. Copiii vor fi obişnuiţi a se îngriji şi spăla, înfluineţând în acelaşi timp şi pe cei de acasă.

             c) În fiecare comună trebuie să ia cât mai curând fiinţă căminile de zi, care sunt şi mai necesare acuma, în timpul verii, când părinţii sunt ocupaţi la muncile câmpului.

             d) În şcoli trebuie să se dea o deosebită atenţiune acţiunei educative gospodăreşti, prin atelierele comunale.

             În acest cadru, să se dezvolte creşterea viermilor de mătase şi albinăritul.

             e) Loturile şcolare vor fi cultivate numai în folosul cantinelor şcolare.

5.Atelierul comunal

             a) Scările de la atelierul comunal dârâmate.

             Aceasta nu este admisibil. Trebuiau să fie reparate cu munca de folos obştesc.

             Pentru aceasta a fost instituită munca de folos obştesc.

             b) Atelierul modest. Lucrează mai mult împletituri din nuiele.

             Este instalat într-o magazie necorespunzătoare.

             Obiectele produse sunt depozitate într-un colţ. Trebuiau să fie aranjate mai frumos.

             c) Sistemul atelierelor comunale trebuie să fie acesta, de a se da în schimb locuitorilor, în cantitatea materialului brut primit de la fiecare, material prelucrat.

             d) Curtea atelierului murdară. Porţile stricate.

6.Şcoala primară de fete

             a) Uşile murdare şi nevopsite. În general, neglujenţă şi lipsă de regulă şi curăţenie.

             În dulapurile zise de arhivă, cărţi, lăzi şi diferite obiecte, aruncate unele peste altele.

             Învăţătoarele vor face ordine.

             b) Cărţile elevilor neânvelite, murdare, rupte şi prăfuite erau aruncate pe un dulap.

             Elevii trebuie să fie învăţaţi aşi ţine curate şi păstra cărţile. Profesorii sunt datori a le face educaţie în acest sens.

             La cooperativa şcolii se vând caiete mari, de câteva pagini, cu 18 lei caietul, în timp ce un abecedar, tipărit de Minister, costă 22 lei. Şcoala nu a primit caiete de la Ministerul Culturii Naţionale.

             c) Burlanele de la acoperiş stricate, deşi puteau fi uşor reparate. Curge apa pe pereţi.

             Podeţul din faţa şcolii stricat. Şanţul şoselei neângrijit.

             d) Şcoala are o crescătorie de viermi de mătase.

             Elevele de la cât mai multe şcoli vor fi învăţate meşteşugul creşterii viermilor de mătase. În acelaşi timp vor fi învăţate şi ţărancele din sat.

7.Secţia de jandarmi

             Nu este suficientă curăţenie şi îngrijire.

             Uşa de la magazie stricată şi murdară.

             Bucătăria necorespunzătoare.

             Curtea murdară şi neângrijită.

8.Oficiul PTT

             a) Clădirea nu corespunde.

             b) Oficiul este necesar. Încasările depăşesc cheltuielile.

             c) În comună nefiind o bancă, D-l Mareşal se interesează dacă ţăranii îşi depun economiile la CEC.

             După relaţiile date de şeful oficiului, depunerea la CEC se face decât într-o foarte mică măsură.

9. Primăria

Primar: Pânzaru Gh.

Notar: Borcea

             a) D-l Mareşal se interesează de grafice şi cercetează graficul de inspecţie.

             Ultima inspecţie este făcută de Şeful Ocolului Agricol Reina.

             Procesul Verbal, bine redactat şi succint.

             b) Fiind întrebat de D-l Mareşal, notarul comunei raportează că a însămânţat islazul comunei 11 ha lucernă în anul acesta şi 12 ha în anul trecut.

             D-l Mareşal ordonă ca pe toate islazurile comunale şi în suprafeţe cât mai mari să se însămânţeze plante furajere.

             c) Notarul raportează că este foarte aglomerat cu procedurile judiciare.

             d) În curtea primăriei se găseşte o semănătoare ţinută afară, trebuieşte adăpostită.

             Grajdul comunal în construcţie, nepracti proiectat.

             e) S-a prezentat D-lui Mareşal, serg. Major invalid Roman Mihail din Rgt.2 care de luptă, raportând că nu a primit pensia pe 5 luni.

             D-l Mareşal ordonă ca D-l Prefect al judeţului să se intereseze îndeaproape pentru a se face dreptate acestui invalid.

             D-l Mareşal a constata că terenul arabil al invalidului Roman Mihail, nu a fost arat de comună, după cum sunt ordinile.

             Toţi invalizii vor fi ajutaţi, cu muncă de folos obştesc, pentru cultivarea terenurilor lor.

             f) Centrul de strângere al armatei şi-a făcut un depozit de paie, chiar în mijlocul satului.

             Acest depozit va fi mutat, căci în cazul unui incendiu se poate aprinde tot satul.

10.Compania 4-a Grăniceri-pază

             a) Foarte multă curăţenie şi îngrijire.

             Directorul şcolii primare şi al căminului culturalm trebuie să ia exemplu de la gospodăria companiei de grăniceri.

             b) Compania a primit, de la 1 Aprilie crt. Şi până la 10 Iunie crt., 1549 corespondenţe.

             Este o dovadă de birocratism inadmisibilă.

             D-l Mareşal a ridicat câteva din corespondenţele primite de companie, în utlima zi.

11.Dispensarul

             a) Foarte sărac. Neângrijit şi nedotat.

             Lipsit de medicamente.

             b) Agentul sanitar respectiv fără halat şi murdar. Nu ştia ce medicamente are în dispensar.

             c) Ministerul Sănătăţii a editat o broşură referitoare la modul de îngrijire a copiilor dezinterici.

             Această broşură nu a ajuns la comuna şi dispensarul Şoldăneşti. De ce ?

12.Concluziuni

             D-l Mareşal a tras următoarele concluziuni în urma inspecţiunei făcute în comuna Şoldăneşti:

             „Sunt foarte nemulţumit de cele constate”.

             „Faţă de inspecţia de anul trecut, constat că judeţul Orhei în loc să progreseze a dat înapoi”.

             „După lucrurile mici şi de jos, judec dacă este bine sau rău”. „După o singură comună judec tot ansamblul”. „Dacă există control şi dirijare, se iau măsuri oride câte ori se constată că e rău”.

             „Se va aplica destituirea pentru toţi cei ce nu-şi văd de treabă şi nu-şi execută serviciul în bune condiţiuni”.

             „Se vor întrebuinţa şi promova elementele tinere”.

             „Trebuie să se muncească cu interes şi cu tragere de inimă”.

             „Orice clipă pierdută este pierdută nu numai pentru noi care suntem muritori, dar pentru neamul românesc care este etern”.

II.Dispoziţiuni în urma inspecţiunei

Domnului Mareşal, făcută în comuna Şoldăneşti, jud.Orhei

În ziua de 10 Iunie crt.

             1) Funcţionarii serviciilor exterioare şi administraţiilor locale nu ştiu să se prezinte şi să vorbească.

             a) Se vor publica în primul număr al Buletinului Oficial instrucţiunile date de Preşedinţia Consiliului de Miniştri – Cabinetul Militar – pentru primirea Domnului Mareşal.

             b) Salutul pentru civili la prezentare – este prin descoperire, cu pălăria sub braţul stâng având colota în afară şi cu braţul drept complect întins, în jumătate la dreapta, cu palma deschisă – salutul roman.

             c) Salutul – la trecerea D-lui Mareşal – este prin descoperire, cu braţul drept întins şi pălăria în mâna dreaptă.

             d) Să nu se mai pronunţe cuvintele de salut „sănătate” sau altele, ci singura formulă „Să trăiţi Domnule Mareşal”.

             2) Directorul şcolii primare şi căminului cultural din Şoldăneşti nu a depus nici un fel de activitate şi nici măcar nu vorbeşte destul de bine româneşte. Şcoala murdară şi cu lipsă totală de activitate. Căminul cultural murdar şi neântreţinut.

             Directorul va fi mutat la altă şcoală.

             3) Atelierul şcolii primare din Şoldăneşti a executat lucruri frumoase, dar îngrămădite şi prost depozitate în loc de a fi prezentate cât mai frumos.

             4) Dispensarul Şoldăneşti complect dezorganizat. Oficiantul sanitar murdar şi fără halat. Dispensarul nu are medicamente.

             D-l Director Lisievici va lua imediat măsuri.

             5) Din nou D-l Mareşal a constatat că se face prea multă corespondenţă.

             Se va întrebuinţa cât mai mult telefonul. Până la 30 Iunie crt., Directoratul Afacerilor Administrative va prezenta un studiu pentru întrebuinţarea telefonului – în legătură cu P.T.T. şi SART, arătând şi prevederile bugetare.

             6) D-l Mareşal a găsit în mijlocul comunei Şoldăneşti un depozit de furaje al armatei, care în eventualitatea unui incendiu ar aprinde tot satul.

             Organele administrative de pe întreg teritoriul, vor lua măsuri ca toate depzitele de furaje din mijlocul satelor să fie mutate în câmp deschis.

             7) Potrivit dispoziţiunei D-lui Mareşal, am vizitat cu directorii însoţitori de la Guvernământ, prefectul judeţului Orhei şi prim pretorul plăşii Rezina, oraşul Râbniţa şi satul Molochiş din judeţul Râbniţa.

             a) Am constatat că funcţionarii din Transnistria, spre deosebire de cele petrecute la Rezina, ştiu cum trebuie să se prezinte şi să raporteze la inspecţie.

             b) Drumurile sunt mult mai îngrijite ca în jud. Orhei. Şanţurile făcute, buruienile de pe liziere plivite, indicatoare puse.

             c) La dispensarul vizitat am văzut ordine şi curăţenie. Personalul îmbrăcat în halate. Dispensarul avea o cameră de spitalizare pentru cazurile urgente.

             d) Spitalul din Râbniţa curat şi bine întreţinut.

             e) Satul Molochiş foarte bine organizat şi cu instituţii model.

             În special, am găsit foarte frumoasă şi bine venită ca idee, expoziţia comunală.

             f) S-au mai vizitat:

             -prefectura Râbniţa

             -Fabrica de săpun şi fabrica de unt din oraşul Râbniţa.

             Ca urmare a celor văzute în judeţul Râbniţa:

             a) Directoratul Agriculturii va lua măsuri şi va da dispoziţiuni tuturor Camerelor de Agricultură, să se întocmească grafice comparative cu producţia agricolă în Provincie şi respectiv în fiecare judeţ, sub ocupaţia bolşevică, în anul 1941 şi în anul 1942, completându-se după strângerea recoltei cu graficul producţiei din anul 1943.

             b) Directoratul sănătăţii va lua măsuri, ca la toate dispensarele să se organizeze cel puţin o cameră de primire pentru cazurile urgente.

             c) Prin grija organelor administrative se va organiza în toamnă, în fiecare comună, o expoziţie a comunei, cu tot ceea ce comuna are caracteristic.

             Aceste expoziţii vor rămâne permanente.

III.Constatările şi dispoziţiunile

Date cu ocazia inspecţiunilor făcute în judeţul Orhei, în

Zilele de 10 şi 11 Iunie a.c.

             1) Podul CFR Rezina

             Ing.insp.Gh.Zugrăvescu

             Sunt întrebuinţaţi 60 lucrători civili şi 1 plot.militar

             Lucrările în curs, sunt în faza iniţială.

             Este necesară mai multă ordine pe şantier.

             2) Pretura Rezina

             Prim pretor: Sirlincan Anton

             Deşi ocupă imobilul din Noimebrie 1942, nici până în prezent nu este complect şi bine instalată.

             Imobilul încăpător; sunt instalate toate serviciile de la plasă.

             Peste tot murdărie şi lipsă de îngrijire.

             Prim pretorul va fi trimis să vadă cum sunt instalate primăriile din judeţul Ismail.

             3) Fabrica de ulei Rezina

             Administrator girant: Aflorei Nicolae

             Administratorul fabricii: Caftanat

             Fabrica nu are materie primă în depozit, întrucât lucrează numai cu uleiniţa ţărănească, cu un uium în bani, de 2 lei la kg.

             Lucrează cu 11 lucrători

             Rafinăria fabricei nu funcţionează.

             Administraţia nu are o evidenţă precisă a încasărilor şi cheltuielilor şi nu ţine registre în regulă.

             Nici administratorul şi nici contabilul nu au putu să dea nici un fel de relaţii, asupra gestiunei fabricei pe care o administrează.

             După referinţele date de administratorul general al judeţului, veniturile fabricii în luna Aprilie au fost de lei 272.000.

             Din partea organelor Directoratului Românizării, nu s-a făcut în ultimile luni nici o inspecţiune la această fabrică.

             Fabrica murdară şi neântreţinută.

             În curtea uleiniţei şi în imediata apropiere a primăriei murdărie. Un zid dârâmat, pentru care nu s-a îngrijit nimeni să-l repare.

             4) Primăria Rezina

             Primar: Avocat Simion Constantinescu

             Birourile neîngrijite şi murdare.

             Gospodăria comunei inexistentă. Târgul murdar.

             Primarul nu a creat nimic.

             Funcţionarii comunali, sunt mult în restanţă cu salariile.

             Directoratul Afacerilor Administrative va lua măsuri, pentru a se da comunei subvenţia de 1 ½ mil. Ce i s-a aprobat.

             5) Şcoala de viticultură Saharna

             Director: Ing.agr.Ianciu Ştefan

             Via frumoasă şi bine îngrijită. Parcela de la vest casa inginerului trebuieşte neapărat complectată, căci aşa cum este această parcelă nu arată deloc a vie model.

             Trebuie să fie pusă pe spalier, întreaga vie.

             La atelierele de doage este necesară mai multă ordine. Toţi elevii şcoalei trebuie să lucreze la acest atelier, cu rândul, în serii zilnice, nu câte unul pe zi cum au lucrat până acuma.

             Crama frumoasă şi curată. Laboratorul trebuie să fie desvoltat şi să servească pentru instruirea elevilor.

             În faţa cramei trebuie făcut un drum frumos.

             În prezent şcoala are în total numai un număr de 50 elevi. Nu este admisibil să avem şcoli, mai ales din cele foarte necesare cu un număr aşa de mic de elevi.

             Chiar în toamna acestui an, numărul elevilor va fi mărit amenajându-se cu posibilităţile pe care le are şcoala dormitoarele necesare.

             Trebuie să ajungem în cel mai scurt timp, ca această şcoală să dea cel puţin 40 de absolvenţi pe an.

             Se va face propagandă pentru a spori numărul elevilor care trebuie să fie numai români etnici.

             6) Mănăstirea Saharna

             Mormântul donatorului moşiei Saharna nu este suficient de îngrijit.

             Se va pune flori. Este o datorie, atât a mănăstirii, cât şi a şcolii de viticultură.

             Biserica şi locuinţele mănăstirii, sunt curate şi îngrijite.

             Atelierul corespunde numai nevoielor mănăstirii. Este prea mic, trebuieşte dezvoltat. Şcoala de Viticultură va da ajutor mănăstirii pentru confecţionarea uneltelor de care are nevoie. Mănăstirile nu sunt numai un loc de recreaţie; ele trebuie să fie în acelaşi timp productive.

             La mănăstirea Saharna se vor înfiinţa: un atelier de ţesătorie, un atelier de croitorie şi unul de împletituri de lână. Director al Cultelor va lua măsuri.

             În aceste ateliere se vor instriu şi fetele din sat.

             7) Drumuri

             a) La şoseaua Rezina-Floreşti nu se lucrează nimic. Se făceau numai transporturi de piatră.

             La şoseaua Rezina-Orhei terasamentele sunt făcute şi piatra transportată, dar nu se lucrează nimic.

             Pentru şoseaua Gura-Cameca-Cinişăuţi, nici terasamentele nu sunt făcute.

             Aceste şosele trebuiesc terminate cât mai curând, mai ales dat fiind lipsa de comunicaţii a judeţului Orhei. Directoratul Lucrărilor Publice, măsuri.

             b) Am constatat o totală lipsă de întreţinere a şoselelor.

             Să se pună piatră, în locurile stricate, de pe şoselele existente. Să se facă rigolele şi să se curăţe buruienile.

             Directoratul Lucrărilor Publice şi Directoratul Afacerilor Administrative, măsuri.

             Tot în vederea întreţinerii şoselelor, Directoratul Lucrărilor Publice va studia şi va prezenta un proiect, pentru înfiinţarea corpului de cantonieri.

             Directoratul Lucrărilor Publice, Directoratul Afacerilor Administrative şi Directoratul Românizării vor da dispoziţiuni organelor în subordine, pentru ca piatra rezultată din demolări şi care nu poate fi întrebuinţată la construcţie, să se folosească la pavarea străzilor.

             Această piatră se va da gratuit, cu aprobarea Guvernului.

             c) Am constata lipsa indicatoarelor pe şosele, precum şi lipsa indicatoarelor la intrarea în comune şi la limita judeţelor.

             Directoratul Lucrărilor Publice va da de urgenţă un model de indicatoare pe toată Provincia, iar aparatul administrativ va trece deândată la punerea lor.

             Indicatoarele cu denumirea „Kişinew” sau alte denumiri streine, vor fi înlocuite.

             8) Comuna şi primăria Cineşeuţi

             Primar: Matei Ivănescu

             Notar: Lăzărescu Marin

             a) Comuna cu aspect de neângrijire.

             Se constată lipsa activităţii notarului şi primarului, în a scoate locuitorii la munca de folos obştesc pentru gospodăria comunei.

             b) La primărie:

             Gardul stricat şi spoit cu puţin var.

             Tabla de afişaj murdară şi nevopsită.

             Scările de la intrare, trebuiesc reparate.

             Colţul eroilor foarte modest; o cruce mică şi un tabel al eroilor, necomplect.

             În toate judeţele se va întocmi – după cum s-au mai dat dispoziţiuni – lista eroilor din judeţ.

             Această listă se va pune în fiecare instituţie, la colţul eroilor.

             Graficele sunt făcute la întâmplare, prea mici şi urte.

             Pe graficul de inspecţie nu sunt trecute decât organele administrative de control.

             Vor fi trecute şi cele agricole, sanitare, etc.

             c) În comună sunt un număr de 91 case intrate în patrimoniul Statului, din care 14 nelocuite.

             d) D-l Prefect al judeţului raportează că moara de la Cineşeuţi a fost arendată de plot.rez.Vilărău Nicolae, fost administrator girant, care în această calitate n-a avut o comportare prea bună.

             Directoratul Românizării va prezenta dosarul cu referat, până la 26.VI.crt.

             9) Biserica Cineşeuţi

             Biserica este complect neângrijită la exterior. În interior plouă. Sunt necesare urgente reparaţiuni. Duşmelele murdare.

             Curtea neângrijită, fără flori, plină de buruiene.

             Peste şanţul din faţa bisericii, chiar vis-a-vis de primărie în loc de podeţ un pietroi.

             Casa din curtea bisericii trebuie refăcută. Se va da materialul necesar, din cel provenit din demolări.

             Pentru reparaţiunile de făcut bisericii, se acordă o subvenţie de 200.000 lei.

             10) Centrul Cineşeuţi

             Are 50 ha, teren arabil şi o secţiune de montă.

             La centru era prezent numai un grajdar.

             Peste tot murdărie, neângrijire şi mizerie.

             Casa neterminată şi neângrijită; armăsarii neângrijiţi; uneltele agricole neadăpostite; cereale nepredate.

             Vor fi pedepsiţi, pentru cele constatate, şeful centrului şi directorul Camerei Agricole.

             11) Spitalul Orhei

             Medic şef.: Dr. Bârcă.

             Spitalul are 3 medici.

             Pavilioanele şi sălile spitalului lasă de dorit în ce priveşte curăţenia.

             Trebuiesc făcute tencuieli, văruit şi vopsit.

             Spitalul Orhei nu-i comparabil cu alte spitale bune. Se cere mai mult suflet şi mai multă inimă din partea personalului de conducere.

             Scara din faţă trebuie complect refăcută.

             D-l Prefect va împrumuta cimentul necesar.

             Pentru împrejmuirea pavilioanelor, va fi prelungit gardul de piatră, care se va tencui.

             Lipseşte lumina şi apa.

             D-l Director al Sănătăţii va referi, până la 28.VI.crt, ce sumă poate da din bugetul Directoratului, pentru reparaţiunile necesare la acest spital.

             12) Moara în construcţie Orhei

             Lucrurile pentru refacerea morii, sistate.

             S-a raportat că este oneros pentru Guvernământ contractul făcut cu antrepriza.

             Pentru repararea motoarelor, s-au făcut reclamaţiuni de către atelierul Steimnetz.

             Nu s-au putut da relaţiuni, cum se lucrează, ce s-a făcut până în prezent şi ce sume s-au investit.

             Lucrurile trebuiesc puse la punct, iar moara trebuie să-şi înceapă activitatea în cel mai scurt timp.

             D-l Director al Lucrărilor Publice va verifica pe teren întreaga situaţie.

             Până la 28.VI.crt., Directoratul Lucrărilor Publice, Directoratul Românizării şi Directoratul Afacerilor Administrative, vor prezenta un referat comun, complect, asupra morii de la Orhei şi lucrărilor de refacerea ei.

             13) Prefectura Orhei

             a) Birorurile frumoase şi curate.

             Funcţionarii români. Ştiu să se prezinte.

             Graficile necesare bine întocmite şi frumos executate.

             Biroul economic este condus de plot.TR ad-ţie Lugoşeanu Gh., în etate de 31 de ani.

             Este prea tânăr pentru a rămîne într-o funcţiune de birou.

             b) D-l administrator general al bunurilor, maior rez. Maxim, raportează că a găsit într-un depozit 27 pluguri noi şi 2 semănători, sub paza Cercului Teritorial Orhei.

             Aceste bunuri sunt ale Românizării şi necesare pentru agricultură. D-l administrator girant va lua contact cu D-l Comandant al Cercului Teritorial, pentru a lămuri chestiunea şi a primi aceste unelte agricole. La nevoie va raporta Guvernământului.

             c) D-l administrator general se va pune în cel mai scurt timp la punct, asupra tuturor chestiunilor privind administrarea bunurilor intrate în patrimoniul Statului, mai ales că în jud. Orhei situaţia pare a nu fi prea clară.

             d) D-l director al Camerei Agricole, – Ing. Ceaglâc Ion, – raportează că funcţionează în oraş, cu inventar aparţinând bunurilor intrate în patrimoniul Statului, un atelier mecanic condus şi exploatat de Cooperativa „Meseriaşul Român”. Imobilul în care funcţionează atelierul, este tot al Statului.

             Atelierul va trece asupra Camerei Agricole, care îl va organiza şi dezvolta, încadrându-l cu maeştri şi ucenici români.

             e) În jud. Orhei şi în oraşul Orhei, deşi într-o regiune pur românească, nu există un cămin de ucenici.

             Directoratul Muncii va înfiinţa un cămin de ucenici în oraşul Orhei, folosind imobil din cele intrate în patrimoniul Statului.

             Studiu şi propuneri până la 30.VI.crt.

             14) Primăria Orhei

             Primar: avocat Roşca

             Ajutor primar: avocat Petre Guciujna

             a) Imobilul primăriei curat şi îngrijit. Birourile frumoase şi curate.

             Este de dorit ca primăria să fie instalată într-un imobil mai încăpător şi mai la centrul oraşului.

             În faţa primăriei s-au pus flori. Să se pună şi în curte, mai multe flori.

             b) Oraşul este curat. Ar putea fi făcut mai frumos, prin demolarea imobilelor deteriorate. Se vor începe imediat aceste demolări, cu îndeplinirea formelor ordonanţei Nr. 88/1943.

             Se vor întrebuinţa pentur demolări, premilitarii.

             D-l prefect va da ajutor şi cu munca de folos obştesc a locuitorilor din comunele rurale – în special în ce priveşte transporturile.

             Materialul bun rezultat din demolări, se va depozita. Resturile, se vor întrebuinţa la pavajul străzilor.

             Pentru imobilele ce pot fi reparate, dacă se găsesc amatori, se vor închiria cu condiţia că reparaţiunile să se facă în contul chiriei. În aceste cazuri se vor face contracte pe 4-5 ani.

             Pe locul imobilelor demolate, se vor face parcuri de flori şi pomi.

             c) În legătură cu imobilul fost al închisorii, d-l primar va face raport scris – amănunţit – direct Guvernământului (Cabinet).

             d) Fabrica de săpun din Orhei, se va arenda primăriei, cu normele legale.

             15) Şcoala tehnică industrială Orhei

             Director: Constanatin Dimitriu

             a) Atelierul şcolii este bine organizat şi dotat. Funcţionează cu patru secţiuni: lăcătuşerie, strungărie, fierărie şi tîmplărie.

             Şcoala are o uzină proprie.

             b) Dormitoarele internatului nu sunt prea frumoase.

             Mobilierul din dormitoare trebuie să fie uniform şi vopsit.

             Cazarmamentul este adus de elevi. Lasă mult de dorit.

             c) D-l director al şcolii raprtează că imobilul în care este instalat îi este absolut insuficient şi că din această cauză nu poate nici să primească un număr mai mare de elevi.

             Cere a se afecta şcolii tehnice industriale, clădirea din afara oraşului începută pentru şcoala normală şi a i se acorda fondurile necesare pentru terminarea acestei clădiri.

             În principiu sunt de acord. Directoratul Învăţămîntului va studia chestiunea şi va referi.

             Terminarea acestei clădiri necesită însă fonduri prea mari de care Guvernământul nu dispune în prezent.

             De aceia se va repara deocamndată clădirea ce a servit ca internat al liceului teoretic. În această clădire se va destina o aripă şi pentru internatul şcolii tehnice industriale.

             Directorul liceului teoretic şi directorul şcolii tehnice industriale, vor studia împreună această chestiune şi vor înainta, până la 30.VI.crt., direct Guvernământului (Cabinet), un raport cu propuneri.

             16) Economatul funcţionarilor Orhei

             Ad-tor: Şef de secţie Chirilă Iosif

             a) Capital iniţial 5 mil lei. A cumpărat de la înfiinţare şi până în prezent, mărfuri în valoare de 12 mil.lei.

             Funcţionează cu 3 secţiuni coloniale, manufactură şi cantină.

             b) Trebuie să dea o mare dezvoltare acestui economat, va organiza după modelul economatului de la Chişinău.

             17) Biserica catedrală Orhei

             Paroh: preot Platon Ioan

             a) În interior, se reconstituie o parte din pictură.

             Biserica este încăpătoare şi frumoasă.

             Se aprobă, pentru terminarea picturii şi reparaţiunile necesare, o subvenţie de 300.000 lei.

             b) Grădina bisericei, neângrijită. S-a semănat porumb în loc de flori. Să se semene flori şi să se planteze pomi.

             Să se tencuiască gardul de zid.

             Prin grija primăriei, să se facă drumul de acces din stradă, la biserică.

             18) Mănăstirea Curchi

             a) Mănăstirea are în proprietate 50 ha, 10 vaci şi o moară.

             b) Am constata curăţenie şi îngrijire. Să se pună mai multe flori în curtea mănăstirii.

             c) Atelierul de tâmplărie, este bine dotat cu unelte. Mănăstirea are şi o uzină proprie.

             d) Pentru reparaţiunile ce sunt în curs, se acordă o subvenţie de 100.000 lei.

             19) Dispoziţiuni diverse

             a) Am constatat, în special pe drumuri, o mare lipsă de fântâni.

             Se vor face fântâni simple cu cumpănă, model moldovenesc.

             Directoratul Lucrărilor Publice, va întocmi o schiţă model, pe care după aprobarea Guvernatorului, o va difuza în toată Provincia.

             b) Am constatat că nu se întrebuinţează în toate părţile şi în bune condiţiuni, munca de folos obştesc.

             c) D-l Prefect al judeţului Orhei va lua contact cu d-l Prefect al judeţului Râbniţa, pentru a procura din Transnistria – Râbniţa, varul necesar judeţului.

             În acest sens, Directoratul Economiei Naţionale va face o intervenire la Guvernământul Transnistriei.

             d) Uneltele şi maşinile agricole, după ce se vor strânge potrivit dispoziţiunilor date cu ordinul Nr. 340 confidenţial din 2 iunie 1943, pagina 43, punctul 6, vor fi predate de către organele Directoratului Românizării, cu inventar, Camerelor Agricole.

             Camerile Agricole vor folosi, administra şi gestiona inventarul agricol predat, potrivit dispoziţiunilor date cu ordinul Nr. 640/1943.

             e) Directoratul Lucrărilor Publice va urgenta aprobarea planurilor de construcţii, ce i s-au trimis spre verificare de către administraţiile locale.

             20) Concluziuni

             a) Sunt nemulţumit, cu excepţiunile arătate în cuprinsul prezentului ordin, de cele constatate în judeţul Orhei.

             Organele administrative inspectate, lasă mult de dorit în ce priveşte activitatea lor gospodărească. Comune murdare. Activitatea pretorului inexistentă. Drumurile comunale neângrijite. Primăriile, în imobile ce lasă de dorit.

             În ce priveşte organele sanitare, am găsit instituţii spitaliceşti murdare, personalul fără halate, dispensare fără medicamente şi neorganizate.

             Şoselele neântreţinute. Indicatoarele complect lipsă.

             Bisericile neângrijite. Şcolile murdare. Atelierele comunale neorganizate. Cărţile şcolare distruse. Grădinile din jurul şcolilor neângrijite.

             Căminile de zi nu au luat fiinţă.

             Din punct de vedere agricol, câmpul bine lucrat. Nu s-au organizat ateliere pentru reparatul maşinilor agricole.

             Centrul agricol Cineşeuţi, în complectă părăsire.

             b) Pentru complecta lipsă de gospodărie constatată la Rezina, s-au dispus sancţiuni.

L.Ş.

             GUVERNATOR

General de divizie

                        O.Stavrat (semnătura)

                                                                                   Comunicat:

                                                                       Secretariatului General – 2

                                                                       Cabinetului Militar – 2

                                                                       Oficiului de Studii -2

                                                                       Serv. presei şi propagandei – 1

                                                                       Directoratelor – 1-9

                                                                       Subdirecţiunilor – 1-3

                                                                       Inspectoratelor:

                                                                       – Ad-ţiei,- 1

 – Jandarmi – 1

                                                                       Prefecturilor – 1-9

                                                                       Preturilor – 1-37

F.339, inv.1, d.7007, f.9-26

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s