Arhivă pentru Mai, 2015

Apariţia primelor structuri de informaţii în România

Tanase_Tiberiu_art-emis12 noiembrie 1859 – Opera reformatoare iniţiată de Alexandru Ioan Cuza cuprinde şi instituţionalizarea primelor structuri de informaţi. Astfel, la această dată, în cadrul Statului Major al Armatei apare ca element de structură Secţia a II-a, primul serviciu de informaţii al Armatei Române. Acesta funcţionează până în anul 1865, când Statul Major este desfiinţat, iar atribuţiile sale administrative sunt trecute la Ministerul de Război.
1865 – Marele Stat Major şi-a creat, după modelul francez, o Secţie a II-a care se ocupa de culegerea, analizarea şi sintetizarea informaţiilor cu caracter militar.
În anii care au urmat Războiului de Indepedenţă, devine tot mai necesară existenţa unor structuri de informaţii care să funcţioneze atât pe timp de pace, cât şi în situaţii de război. In 1882 se reînfinţează Marele Stat Major al Armatei, în cadrul căruia Secţia a II-a este de „informaţiuni, comunicaţiuni şi transporturi”.

Înfiinţarea primei instituţii de invăţământ de specialitate in România

1889 – La Şcoala Superioară de Război, se introduce primul curs de specialitate, în care un capitol distinct tratează „serviciul informaţiilor”. Până în anii din preajma Primului Război Mondial, nu a existat, totuşi, o organizare sistematică a culegerii de informaţii care să faciliteze cunoaşterea în detaliu a potenţialilor inamici.
1892 aprilie 19 – În cadrul Ministerului de Interne a fost înfiinţat Biroul Siguranţei Generale, devenit în martie 1908, Direcţia Poliţiei şi Siguranţei Generale. Atribuţii în domeniul culegerii de informaţii mai aveau şi Prefectura Poliţiei Capitalei şi Inspectoratul General al Jandarmeriei.
1913 ianuarie 13 – A fost adoptată Legea privind spionajul în timp de pace, care prevedea pedepsirea celor vinovaţi de trădare şi spionaj cu închisoarea de la 2 la 15 ani.

Serviciile de informaţii româneşti în Primul Război Mondial

1914-1916 – În perioada În care statul român adoptă politica de neutralitate, comunitatea informativă este formată din reprezentanţele diplomatice, structurile specializate din Ministerul de Interne şi Jandarmerie, Biroul Mixt, Biroul 5 din Secţia a II-a a Marelui Stat Ma¬jor, Serviciul Supravegherii Ştirilor de la Poşta Centrală şi Biroul de Cercetări şi Informaţiuni de pe lângă Ministerul Justiţiei.
1916 – Intrarea României în război găseşte serviciile de informaţii în imposibilitate de a întreprinde acţiuni coordonate de culegere de informaţii. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât majoritatea ţărilor combatante, inclusiv ţările vecine României, investiseră deja resurse considerabile pentru crearea unor astfel de sisteme.
1917 martie – A fost creat de către Mihail Moruzov un Birou de Siguranţă al Deltei Dunării, cu personal provenit de la Siguranţa Generală, dar care lucra pentru Marele Cartier General. Acest embrion al unei structuri informative civile, care actiona în beneficiul armatei, a fost desfiintat în vara anului 1920.
După război, prin reforme structurale, se formează treptat o comunitate informativă închegată, compusă din Consiliul Superior al Apărării Ţării, Biroul Permanent al Micii Înţelegeri, structurile informa¬tive şi de siguranţă din Ministerul de Interne şi Serviciile specializate din Ministerul Apărării Naţionale. Între acestea, o importanţă apreciabilă are Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române.

Structurile informative româneşti in perioada interbelică

1924 – Consiliul Superior al Apărării Tării îl numeşte pe Mihail Moruzov, fost ofiţer de siguranţă, În fruntea Serviciului Secret de Informaţii al Armatei Române. Moruzov primeşte sarcina de a construi un serviciu civil de informaţii, ataşat Marelui Stat Major, luând ca model şi adaptând la specificul societăţii româneşti structurile similare din Anglia, Franţa şi Statele Unite.
1925 mai 1 – În cadrul Secţiei a II-a a Marelui Stat Major a fost angajat Mihail Moruzov, la Biroul de căutare a informaţiilor. După eforturi intense care au durat câţiva ani, Moruzov a reuşit să convingă conducerea Marelui Stat Major să accepte înfiinţarea unui Serviciu Secret, încadrat cu funcţionari civili „pentru culegerea, verificarea şi completarea informaţiilor care interesează armata”.
1927 – Se realizează primele cooperări între Serviciul Secret condus de Moruzov şi serviciile similare franceze şi britanice.
1930 iunie 10 – A fost emisă o lege asupra spionajului în timp de pace, care agrava pedepsele.
1934 – Se aprobă prima schemă de organizare oficială a Serviciului Secret care cuprindea o Secţie de Informaţii Externe, una de Contrainformaţii, un Birou Juridic şi un Birou Tehnic. Tot în acest an se accentuează tendinţa centrifugă a lui Mihail Moruzov, de a scoate Serviciul Secret din structura armatei pentru a-l plasa sub autoritatea Palatului Regal, acţiune care se va concretiza de facto în 1938, dar nu şi de jure.
20 aprilie 1934 – intră în vigoare primul regulament care fixează cadrul instituţional al Serviciului Secret de Informaţii şi principalele sale atribuţii.
Serviciile de informaţii româneşti în cel de-Al Doilea Război Mondial
– 1934-1940 – Sub conducerea lui Mihail Moruzov, Serviciul Secret de Informaţii începe să practice o culegere sistematică de date, utilizând cele mai moderne mijloace ale vremii: agentura secretă, legăturile cu ataşaţii militari, cenzura corespondenţei etc.
1937 februarie – se realizează prin schimb de informaţii între Serviciul Secret condus de Moruzov şi Abwehr (Serviciul Secret de informaţii al armatei germane).
1939 aprilie – în cadrul Secţiei a II-a a Marelui Stat Major au fost înfiinţate Birouri statistice militare la Iaşi, Bucureşti şi Cluj cu atribuţii contrainformative.
1940 noiembrie 12 – a fost emis Decretul-lege nr. 3818 privind organizarea Serviciului Special de Informaţii (fostul Serviciu Secret), care a funcţionat pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri.
1940-1945 – Serviciului Secret de Informaţii ii revine un rol coordonator, de „primus inter pares”.
12 noiembrie 1940 – Este elaborat un nou Decret-Lege de organizare şi funcţionare a Serviciului Secret de Informaţii. În fruntea serviciului este numit Eugen Cristescu, fost şef al Siguranţei, adversar de temut al activităţilor extremiste de dreapta şi de stânga. Misiunea sa este una deosebit de grea: reconstrucţia serviciului în condiţiile unei efervescenţe a evenimentelor interne si internationale. Este perioada în care Serviciul Secret de Informaţii colaborează cu bune rezultate cu o serie de structuri occidentale aliate (germane şi italiene), dar păstrând şi legături cu structurile similare britanice şi americane.
1942 noiembrie 21 – a fost adoptată Legea nr. 687 pentru combaterea transmiterii de informaţii şi a sabotajului.
1943 august – este elaborat un decret-lege de organizare a Serviciului Special de Informatii.
Modificările configuraţiei frontului şi adaptarea obiectivului strategic naţional la situaţia politică de după 23 august 1944 produc importante mutaţii şi în cadrul Serviciului Special de Informaţii. Eugen Cristescu este acuzat de noile autorităti de „mare trădare natională” şi condamnat la închisoare pe viaţă. Conducătorii care se perindă în perioada următoare la conducerea Serviciului Secret de Informatii sunt fie foste cadre de informatii ale U.R.S.S., fie cu largi vederi pro-sovietice.
1944 septembrie 15 – Prin Decretul-lege nr. 1695, Serviciul Special de Informaţii a fost trecut în subordinea Ministerului de Război, schimbându-i-se şi denumirea în Serviciul de Informaţii al Ministerului de Război (S.I.M.R.).
1945 aprilie 27 – cu Decizia ministerială nr. 79 din 27 aprilie 1945, Serviciul de Informaţii este trecut în subordinea Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, fiind redenumit Serviciul Special de Informaţii.
1947 martie – A fost înfiinţat Serviciul de Informaţii al Armatei, aflat în subordinea Marelui Stat Major.

Structuri informative româneşti în perioada războiului rece

1948 august 30 – Prin Decretul nr. 221 a fost înfiinţată în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Direcţia Generală a Securităţii Poporului (D.G.S.P.), formată din 10 direcţii centrale şi 12 direcţii regionale. Până în anul 1964, un rol însemnat în dirijarea noii instituţii i-au avut consilierii sovietici.
1948 – Este înfiintată Directia Generală a Securităţii Poporului, până În 1951 menţinându¬se În paralel şi Serviciul Special de Informaţii, cu sarcini de informatii externe si contraspionaj, atribuţii mult prea delicate pentru competenţa Directiei Generale a Securitătii Poporului.
1951 martie 30 – D.G.S.P. a devenit Directia Generală a Securitătii Statului (D.G.S.S.) care cuprindea şi o Direcţie de Informaţii Externe (D.I.E.) , cu programe care vizau cele mai diverse sectoare din întreaga Europă.
1952 septembrie 20 – D.G.S.S. se desprinde din Ministerul de Interne şi se transformă în Ministerul Securităţii Statului, care se reintegrează în Ministerul de Interne în septembrie 1953.
1956 iulie 11 – Prin HCM nr. 1361, în cadrul Ministerului de Interne s-a înfiinţat Departamentul Securităţii şi Departamentul Internelor.
1958 – Ultimele trupe sovietice se retrag de pe teritoriul României.
1960-1965 – „Desatelizarea” parţială faţă de Moscova începe să se resimtă şi în cadrul Securităţii. Au loc epurări semnificative, În urma cărora sunt îndepărtaţi mulţi dintre ofiţerii impuşi de la Moscova.
1967 iulie 22 – odată cu Decretul nr. 710, în cadrul Ministerului de Interne a început să funcţioneze Departamentul Securităţii Statului (D.S.S.), condus de un Consiliu al Securităţii Statului (C.S.S.), care avea în frunte un preşedinte cu rang de ministru.
1968 aprilie 4 – Consiliul Securităţii Statului s-a desprins din Ministerul de Interne şi a funcţionat ca organ central de stat.
1968 – După criza din Cehoslovacia, se pro¬duce o nouă epurare. Este înfiinţată U.M. 09101 A, transformată apoi în U.M. 0110, însărcinată cu informaţiile şi contra informaţiile pe spaţiul sovietic. În ciuda acestor transformări, Securitatea îşi păstrează caracterul preponderent represiv, chiar dacă, pe lângă misiunile de poliţie politică, continuă eficient activitatea de informaţii şi contrainformaţii.
1972 aprilie 9 – Prin Decretul nr. 130, Consiliul Securităţii Statului a reintrat în cadrul Ministerului de Interne. Departamentul Securităţii Statului a fost reorganizat în şase direcţii principale (informaţii interne, contrainformaţii economice, contraspionaj, contrainformaţii militare, securitate şi gardă şi cercetări penale).
1989 decembrie 30 – Printr-o hotărâre a Consiliului Frontului Salvării Naţionale, organele de securitate au fost dizolvate.

Înfiinţarea Serviciului Român de Informaţii (S.R.I.)

1990 martie 26 – Prin Decretul nr. 181, este înfiinţat Serviciul Român de Informaţii, instituţie de stat specializată În domeniul culegerii de informaţii privind siguranţa naţională. Organizarea şi funcţionarea noii instituţii sunt reglementate prin lege de către primul Parlament ales după Revoluţia din 1989 (Legea nr. 51/1991, Legea nr.14/1992 şi art. 62, Iit. g, din Constitutia României) .
1991 iulie 29 – A fost emisă Legea nr. 51 privind siguranţa naţională a României, care stabileşte noile ameninţări la adresa siguranţei naţionale. Sunt stabilite ca organe de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi pază, precum şi structuri interne specializate din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Ministerului Justiţiei. Activitatea pentru realizarea siguranţei naţionale este coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
1992 februarie 24 – Prin Legea nr. 14, privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii au fost stabilite principalele sarcini şi atribuţii ale institutiei.
2001 noiembrie – Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat un nou Regulament de funcţionare a Serviciului Român de Informaţii, adaptat noii etape prin care trece statul român.

Col. (r) dr. Tiberiu Tănase

SURSA: http://www.art-emis.ro

Anunțuri

Doctorate militare pentru recruți și asimilații acestora

 
   doctoriNoi nu am fost in stare să luam un doctorat în ştiinţă militară. Iată că unii, care habar n-au ce este milităria, au reuşit !
      Sunt unii „activi” care acum ocupă funcţii de comandanţi şi care au obţinut titlul de doctor despre care, cunoscându-i bine competențele – sunt și foarte puține, ne-am întrebat DAR ĂSTA CÂND A ÎNVĂȚAT SĂ SCRIE?!
      Construirea „situatiilor personale” in umbra functiilor atribuite nemeritat unor  cvasi intelectuali, in desconsiderarea flagranta a sarcinilor presupuse de posturile ocupate in organigrama guvernului sau institutiilor politice. Susanisti de profesie, politicieni care-si „profesionalizeaza” amantele, rudele si, nu in ultimul rand, sponsorii, pe seama rezonantelor institutiilor  militare sau de securitate nationala. Tabloul in cauza, adaugat la alte „n” exemple similare, dau imaginea clara a haosului institutional in care ne aflam. Dovada clara ca, pentru majoritatea celor care ne conduc, orizontul se prabuseste fix in spatele interesului personal! Interesanta optica in conditiile care armata a fostdesfiintata
  peste 75%  si invatamintul militar superior scoate doctori militari pebanda fara nici o justificare , fara sa tina cont ca persoanele  respective nu au avut si nu au nici un fel de pregatire  militara……(Ca  primarul ONTANU avansat de la fruntas direct GENERAL…)  Se pune firesc intrebarea: acesti indivizi (si individe) sunt de  fapt doctori in CE????.si LA CE SUNT DE FOLOS daca tara ar  avea nevoe de EI….????Ce stiu sa faca???. PE CINE VOR COMANDA cind EI.. nu au nici cele maielementare cunostiinte MILITARE, NU CUNOSC DE LOC CE ESTE SI CUM SE EFECTUEAZA  instructia militara,organizarea luptei, ducerea actiunilor de lupta, folosirea diferitelor tipuri de arme si aramente in lupta  etc,etc.,etc,etc,……Este pacat ca armata si destinele ei au ajuns pe mina
unor indivizi straini de aceasta institutie care au ca scop distrugerea, desmembrarea, compromiterea si discreditarea ei, ceeace constitue ungrav atentat la siguranta nationala la apararea tarii.Motiv pentru care Cdt.Suprem ar trebui sa convoace CSAT-ul si sa traga la raspundere pe toti care dea-lungul anilor au savirsit asemenea fapte deosebit de grave contrare constitutiei si legilor tarii….. Ca sa nu zica lumea ca discut pe la colturi, precizez  sursa articolului: 
http://www.cotidianul.ro/elena-udrea-a-fost-exmatriculata-de-la-doctoratul-militar-219578/.In opinia mea, greseala nu apartine doar politicienilor civili care au devenit doctori. Fireste, d.p.d.v. moral si ei sunt vinovati DAR, parerea mea e ca LA ARMATA ESTE MAREA VINA !!!  De ce autorul articolului nu ne spune: Cine din Armata si de la ce esaloane le-a aprobat acestor „civili” sa sustina astfel de doctorate; Cine le-au fost indrumatorii/coordonatorii la doctorat? Din cine au fost compuse comisiile de sustinere a tezelor? Cum se face ca UNAp scoate mai multi doctori decit toate facultatile civile? De ce sunt mai multi doctori in stiinte militare, ori generali decit comandanti de plutoane?
Mai mult ca sigur ca „reprezentantii militari” s-au bulucit sa-i ajute pe civili: poate iese un ban in plus, poate iese o avansare/promovare,poate imi fac niste relatii sus-puse etc.Si apoi sa ne mai miram ca acesti politicieni civili cu doctorat militar ne-au faultat si si-au batut joc de noi in privinta pensiilor  militare?!
Zeci de politicieni sau înalţi funcţionari publici, bărbaţi, dar şi  foarte multe femei, se înghesuie să obţină titlul de doctor în ştiinţe  militare, la Şcoala Doctorală din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare (UNAp) „Carol I”. De cele mai multe ori,profesia sau  activitatea de bază a celor care aspiră la bastonul de mareşal nu are nici o legătură cu ştiinţa militară, cum este cazul  Elenei Udrea.

Doctoranda „repetentă…”
Favorita preşedintelui a terminat dreptul la o universitate particulară, a fost susţinută de Băsescu să ajungă pe scena mare a politicii şi, probabil dintr-un impuls freudian mai greu explicabil, a vrut, din 2008, să obţină şi titlul de doctor în ştiinţe militare, „să se facă geostrategă”. Numai că la UNAp lucrurile nu merg ca la o universitate particulară sau ca în cabinetul de la Cotroceni! Adică trebuie să fii serios şi să studiezi sârguincios. Fiind însă ocupată cu susţinerea totală a lui Băsescu, Udrea nu s-a ţinut de treabă, nu şi-a întocmit referatele de an la timp, astfel că, în final, după aproape patru ani de doctorandură, a fost dată afară de la studiile de doctorat de la UNAp. Dar se poate consola, vorba cântecului
studenţesc de odinioară, „… e studentă repetentă, în dragoste eminentă”!

Hăineală se lasă pe tânjală.
O altă feroce susţinătoare a lui Băsescu, procuroarea Oana AndreaSchmidt-Hăineală, controversata şefă a Consiliului Superior al Magistraturii, din septembrie 2011 studentă-doctorandă în domeniul „informaţii şi securitate naţională, asimilată la centrul de cercetareştiinţifică în domeniul euroatlantic”, nu stă deloc bine cu lucrărileplanificate să le susţină în cadrul studiilor doctorale.”Din câte am auzit, doamna Hăineală a fost atenţionată şi i s-a recomandat să-şi facă referatele şi lucrările la timp şi în bune condiţiuni, să nu mai întârzie cu prezentarea acestora, să se prezinte la examene, pentru că dacă nu respectă condiţiile Universităţii noastre, nu poate ajunge la rezultatul dorit!”, ne-a spus unul dintre ofiţerii de  la UNAp. În  acest moment, preocupată din cale afară şi în afara principalelor sale atribuţii de serviciu, cu o plăcere cvasiorgasmatică, să pună botniţă  presei antibăsiste şi, de ce nu?!, chiar s-o aresteze, procuroarea Hăineală riscă să piardă mult râvnita diplomă.
Rămâne însă întrebarea de ce un procuror, fost şef de Parchet şi actualmente în fruntea CSM, nu vrea să-şi dea doctoratul în ştiinţa Dreptului?!

 Aliodor, doctorand în flăcări violete.
 Din 2011, coleg de doctorandură cu Oana Schmidt-Hăineală este şi Aliodor Manolea, vrăjitorul lui Băsescu, cel care l-a pocnit în cap pe Mircea Geoană cu pase energetice, l-a pârlit cu flăcări violete şi i-a transmis multă blegeală, la marea confruntare cu Băsescu din 2009. Dacă Hăineală este doctorandă la „informaţii şi securitate naţională”, Manolea este doctorand în domeniul „ştiinţe
militare, asimilat la centrul de cercetare stiinţifică în domeniul euroatlantic”.
Colegă de an în doctoreală militară cu Hăineală este şi Livia Adriana Sauliuc, consiliera lui Iulian Chifu, consilierul prezidenţial al lui Băsescu.
Deputatul UNPR de Tecuci Laurenţiu Chirvăsuţă s-avrut a fi şi el „euroatlant”, fiind admis odată cu Aliodor, Hăineală şi Sauliuc, dar a renunţat după câteva luni pentru că i s-a părut prea greu.

 Barangă ai lu’ Oprea, familie de doctori în ştiinţa milităriei.
 În 2007 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare şi Dan Cornel Barangă, unul dintre prietenii şi executanţii lui Gabriel Oprea,preşedintele UNPR şi naş şi actual locţiitor al premierului Ponta. Barangă este specialist în cazarmament şi marmite ca şi şeful său departid, fiind, între 1985 şi 1998, „ofiţer pe probleme administrativ-economice în diverse unităţi militare din cadrul MApN”, iar din 2000 s-a cerut în rezervă. Barangă a urmat aproximativ acelaşi traseu al funcţiilor administrative ca şi Oprea, fiind plantat de acesta subprefect al Capitalei, prefect al judeţului Ilfov, vicepreşedinte la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor iar acum şeful Administraţiei Naţionale a Rezervelor de  Stat. Şi dacă Barangă şi-a luat doctoratul, de ce să nu fie doctor în ale războiului şi nevasta lui, Carmen Barangă, şi ea maior în rezervă  şi actualmente funcţionar la o bancă cu capital austriac?! Şi uite aşa a mai crescut prestigiul  Apărării, cu Carmen Barangă doctor în ştiinţe militare, cu  ziariştii-colonei avansaţi de Oprea – „patru stele pe izmene”.

Doctoru’ Pandele, mareşal de Voluntari.
În 2008 îşi ia doctoratul în militărie şi Pandele  V. Florentin Costel,primarul oraşului Voluntari. Marinar comercial ca şi  Băsescu, Pandele,între două afaceri dubioase cu terenuri în  Voluntari-Pipera, a ţinut să devină doctoraş în arta războiului. Şi Costel Pandele este unul  dintre locotenenţii fideli ai lui Gabriel Oprea.

De la ministrul liberal Atanasiu la Udrea şi Băsescu.
O altă fată pasionată de uniforma militară este şi  Kohalmi-Szabo V.Luminiţa Doina, consilieră a fostului ministru liberal al ApărăriiTeodor Atanasiu. De baştină din Alba Iulia, ca şi binefăcătorul săuTeodor Atanasiu, Kohalmi şi-a luat doctoratul în ştiinţe  militare în 2008. Chiar dacă Atanasiu a făcut-o om, numind-o, cam ilegal sau celpuţin nepotrivit, în funcţia de director al Direcţiei  Relaţii Publice şi Comunicare din cadrul MApN, după ce Atanasiu a rămas fără
portofoliul Apărării, drept recunoştinţă şi cu multă verticalitate, moaţa Doina Kohalmi a trecut cu arme şi salariu mare la cabinetul Elenei Udrea, consilieră de taină a acesteia. Iar când a picat şi guvernul Boc, Kohalmi-Szabo a fost luată consilier de însuşi marele Băsescu la Administraţia Prezidenţială.

Ivăşchescu, discretul şi superbogatul doctor în militărie de la Muncă
Nicolae Ivăşchescu, secretar de stat şi ministru interimar în Ministerul Muncii din guvernarea Boc, şi-a luat doctoratul în ştiinţe  militare în 2008. Muncitor la fosta întreprindere Semănătoarea între 1986 şi 1992, Ivăşchescu are specializare în inginerie şi management agroturistic luată la „Universitatea Bioterra” în 2001, la vârsta de 34 de ani. Dacă la capitolul studii universitare  Ivăşchescu nu stă prea bine, în schimb diplomele postuniversitare luate de la serviciile speciale îi strălucesc precum nişte stele ascunse pe umeri: în 2004 „specializare conducere strategică în domeniul securităţii naţionale”;  la UNAp, în 2005 „specializare siguranţă  naţională” la Colegiul Superior de Siguranţă Naţională din cadrul Academiei  Naţionale de  Informaţii a SRI, în 2008 o diplomă de master în securitate şi apărare  naţională la UNAp. Şi, ca o vipuşcă imaginară la haine
civile vine, tot în 2008, titlul de doctor în ştiinţe militare! De  remarcat mai este şi faptul că Ivăşchescu a fost unul dintre extrem de bogaţiidemnitari ai cabinetului Boc, conform declaraţiei de avere din 2010: el deţinea trei terenuri în Ilfov (unul de 782,9 mp în Voluntari, două în Corbeanca, de 5.566 mp, respectiv 3.875 mp), trei terenuri în Predeal, de 558,77 mp, 947,3 mp, 1.705 mp şi două terenuri în Prahova, ambele la Cornu, de 806 mp şi 849 mp. Mai avea un apartament de 146,3 mp plus o grădină de 113,79 mp, apartamentul aflându-se la parter, o casă de  locuit de 346,2 mp în Voluntari, precum şi bijuterii şi  metalepreţioase în valoare de 20.000 de euro şi ceasuri tot de 20.000 deeuro.În declaraţia de avere a mai scris că a împrumutat mai multe persoane fizice, despre care precizează că „nu sunt personae  publice, în sensul prezentei legi”, cu 380.000 de euro, precum şi o persoană juridică cu 414.752 euro. De asemenea, Ivăşchescu avea şase credite la patru  bănci, în valoare totală de 575.230 de euro, un împrumut de 150.000 de  euro de la o persoană fizică despre care spune că „nu sunt personae publice, în sensul prezentei legi”, precum şi o datorie către o persoană juridică, în valoare de 122.297 euro.

Nicolicea, frate de deputat PSD/UNPR şi doctor de Turnu-Severin.
Leat de „doctoreală militară” cu alde Pandele, Ivăşchescu şi Kohalmi-Szabo este şi Nicolicea V. Liviu Gabriel , fratele deputatului PSD-UNPR Eugen Nicolicea şi fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi. Prin 2010, Gabriel Nicolicea a fost băgat de influentul său frate şi în funcţia de expert în cadrul
Corpului de Control al MAI.
La grămadă, îi mai amintim ca doctori în militărie din 2008 peDumitraş H. Dorel – fost locţiitor şef secţie la SPP şi ex-director la RA-APPS – Sucursala „Triumf”, implicat în afaceri ilegale cu prestări de servicii medicale în Mehedinţi, şi pe un anume Gîscă P. Cristian ,şef la poliţia comunitară Galaţi şi fost consilier judeţean, un personaj pitoresc al Galaţiului.

 Lili de la Loterie şi Jugănaru de la Mediu.
În 2009, Liliana Ghervasuc (Mincă) şi Anne Rose Marie Jugănaru şi-au luat doctoratul în ştiinţe militare. Nici una nu are legătură cu ştiinţa militară. Lili Mincă, fostă şefă a Loteriei Române, ar putea replica prin faptul că a fost asistenta generalului Victor Athanasie Stănculescu la grupul Balli, demult, pe vremea când generalul era verde şi-şi purta cu semeţie bastonul de mareşal fără grad sau, poate, că a fost şefa Agenţiei Naţionale de Control al Exporturilor.
„Doctoriţa” pesedistă Anne Marie Jugănaru este  adjuncta Rovanei Plumb, fiind numită de premierul Ponta secretar de stat la MinisterulMediului şi Schimbărilor Climatice. Jugănaru este un personaj influentîn PSD, numărându-se printre pupilele lui Ion Iliescu.Este membră a Consiliului Naţional al PSD, director executiv al  Institutului Social Democrat „Ovidiu Şincai” şi a fost asistenta eurparlamentarului Adrian Severin. De asemenea, este urmărită penal în dosarul privind presupusafraudare a bugetului Uniunii Europene, în care este
> implicat Severin.Anne Marie Jugănaru a mai fost şi membru al CA al TVR mai mulţi ani.

Adrian Semcu, specialist militar de Urlaţi.
 În 2010, îşi ia doctoratul în ştiinţe militare Adrian Semcu, fost parlamentar liberal de Prahova. Specialist în îmbunătăţiri funciare şi fost director la „Dealu Mare” din Urlaţi, Semcu a simţit nevoia să se pregătească pentru apărarea de după dealuri a plantaţiilor de vie!Semcu a părăsit PNL şi a trecut la fantomatica Forţă  Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu.
Tot în 2010 îşi ia doctoratul şi Marinică Cazacu, lider PDL şi fost prefect de Ialomiţa, un afacerist implicat în scandaluri locale cu oferirea unor posturi în administraţia locală contra bani pentru partid. În afară de postul de prefect, PDL central l-a mai răsplătit cu funcţia de director al transporturilor în Compania Poşta Română.

 „Rambo 5″, doctorul în ciomăgeală al lui Băsescu.
În 2011, unul dintre şefii gărzii pretoriene a lui Băsescu, generalul SPPGabriel Creţu, prim adjunct al Serviciului, supranumit „Rambo 5″, a primit şi el diploma de doctor în ştiinţe militare, chiar dacă, spun unii dintre foştii camarazi, Creţu nu prea ştie decât să rupă oase!
Tot din 2011 este doctoriţă în ştiinţe militare şi procuroarea Simona Frolu, purtătoarea de cuvânt a Parchetului de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Şi istoricul Stejărel Olaru posedă un doctorat în ştiinţe militare obţinut tot în 2011.


Pedelistul Narcis Teodor Godeanu, şeful organizaţiei portocalii din Topoloveni, Argeş, şi-a luat doctoratul militar în 2011. Numai bine,pentru că Godeanu a fost răsplătit, în ianuarie 2012, de premierul Boc cu postul de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, la câteva luni după scandalul de corupţie din septembrie 2011 în care a fost implicată conducerea instituţiei. Nici portocaliul Godeanu nu are vreo legătură cu ştiinţa militară: absolvent de drept la particulara Spiru Haret, în 2000, Godeanu ajunge printre cadrele didactice de aici, în paralel colaborând şi la Agenţia Naţională pentru Romi (ANR). În schimb, se pare că şi el aspiră să fie luat în seamă de servicii: face un master la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, cursuri de securitate la Colegiul Naţional deApărare şi ulterior, cum spuneam, doctor în informaţii  la UNAp.
Tot în 2011 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe  militare şi Ilie Schipor, ministru consilier la Ambasada României de la Moscova.In anul 2012 şi-a luat doctoratul în ştiinţe militare şi un udemerist, Dezsi Attila, fost prefect de Hunedoara şi apoi Secretar general al Guvernului, după concedierea Danielei Andreescu de la şefia SGG.

 

 Marian Ghiţeanu
 
 
  • surena

    Romania a devenit tara tuturor posibilitatilor si orice este posibil…
    Daca generalul Mircea Chelaru devenit istoric si specialist in dacopatie si crestinism zamolxean este un ingnorant in armata Imperiului roman, una dintre primele armate profesioniste de ce sa ne mire daca Elena Udrea a devenit strategos.
    Daca pentru ” politichenii” nostri este „normal” sa aiba un doctorat si cateva carti in domeniul militar, pentru militarii de cariera a avea un doctorat este
    ” sansa” de a mai beneficia de un spor de 20% la salariul de …bugetar pentru ca asa au fost ei asimilati de Basescu&Boc Co.S- a uitat de ” reforma” legii salarizarii cadrelor militare?

    SURSA: http://www.ioncoja.ro

DAVAI CEAS! DAVAI PALTON! ANUL 1945: TÂLHĂRIILE ŞI CRIMELE RUŞILOR ÎN CHIŞINĂU (3)

10176060_439711659498948_7128784662544399574_n

(sfârşit. continuarea textului documentului )

STRICT SECRET

La 8 noiembrie 1945 la ora 24 pe strada Pavlovskaia militarii sovietici din Regimentul tancuri Vasilenco şi Kudreavţev, care păzeau un depozit de alimente şi se aflau la post au oprit din drum pe colaboratorul inspecţiei rutiere, locotenent major Barâşev Alexandr Grigorievici  şi cu forţa armelor l-au dezbrăcat de palton, iau luat arma şi l-au bătut.

La solicitarea colaboratorilor NKVD şi reprezentanţilor comenduirii militare de ai preda pe infractori, ofiţerul de gardă al unităţii, locotenentul major Siniţin, fiind în stare de ebrietate categoric a refuzat să-i predeie pe infractori şi a promis că aceştea vor fi pedepsiţi în cadrul unităţii.

La 15 noiembrie 1945 la piaţa centrală militarul sovietic din brigada nr. 51 Şuvalov N.S. fiind în stare de ebrietate a deschis foc din automat în rezultatul căruia au fost răniţi două cetăţene – Gvintulina P.I. şi Poleacova N.T. În cele din urmă făptaşul a fost reţinut şi transmis procurorului garnizoanei Chişinău.

на сайт помним гордимсяLa 25 noiembrie 1945 în casa nr.34    din strada Meşceanskaia locotenentul Regimentului 229 al Diviziei 49 Fomin V.F. din motiv de gelozie a împuşcat-o pe cetăţeana Krivulean V.L. Dosarul a fost transmis procurorului Corpului de Armată.

La 1 decembrie 1945 la ora 19 pe strada Prunculovscaia(aşa au tradus şi denumit strada Pruncului- Al.M.) militarii sovietici din unitatea 84414 Juravliov şi sergentul Ivanov au săvârşit un furt de la cetăţeanul Şuşkov, i-au furat garmonica.

Dosarul a fost transmis procurorului militar al Corpului de Armată.

La 4 decembrie 1945 militarii sovietici din unitatea militară nr.190 Scorobogatov S.I. şi  Şilaev V.V. au prădat pe cetăţeanul Gheorghiţă G.S. Făptaşii au fost reţinuţi şi trimişi procurorului militar al garnizoanei Chişinău.

La 9 decembrie 1945 pe strada Kojuharskaia (corect Cojocarilor- Al.M.) militarii sovietici din batalionul penal nr.51 BarţevE.P. şi Agafonov au săvârşit un furt de apartament în număr de mai multe obiecte. Făptaşii au fost reţinuţi, obiectele furate au fost întoarse stăpânului, iar materialele dosarului au fost expediate comenduirii oraşului Chişinău.

La 11 decembrie 1945 în oraşul Chişinău pe strada Kiliiskaia (corect strada Chiliei –Al.M.) casa nr.25 militarii sovietici din Corpul 10 Gardă Kucinin şi Livaşov fiind în stare de ebrietate au provocat bătăi  în apartament cu militarii sovietici grăniceri Titarenco N. , Mâcitobaiev J. şi  Ciuvankov în urma căreia Titarenco a fost omorât, iar  Mâcitobaiev şi  Ciuvankov au fost grav răniţi. Dosarul a fost înaintat procurorului militar al unităţilor NKVD.

La 14 decembrie 1945 în oraşul Chişinău pe strada Şmidt militarii sovietici din unitatea militară 7481 Oleinik N.A. şi Kojnikov au snopit în bătăi pe miliţianul de gardă Perjov. Dosarul a fost înaintat la procuratura garnizoanei Chişinău.

La 16 decembrie 1945 în oraşul Chişinău în sectorul Buiucani, la casa nr.14 în timpul când militarii sovietici neidentificaţi au încercat să fure un gard de lemn în procesul de reţinere a acestora a fost împuşcat căpitanul serviciului medical din Regimentul 105 Armată Zlotin.

La 17 decembrie 1945 pentru acte de huliganism  au fost reţinuţi militarii sovietici Poleakov G.N. şi Arosov I.C. care au bătut mai mulţi locuitori din Chişinău şi au opus rezistenţă fizică în procesul de reţinere a lor.

La 17 decembrie 1945 în sectorul şoselei Hânceşti pe drum militarii sovietici din unitatea militară nr.7375 au provocat între dânşii o bătaie în urma căreia a fost omorât sergentul inferior Vladimirov. Dosarul a fost înaintat procurorului militar al garnizoanei Chişinău.

Cu cazuri asemănătoare la secţiile de miliţie din oraşul Chişinău  se adresează zilnic un număr important de oameni.   

       Document depistat, tradus din limba rusă şi publicat de Alexandru Valeriu Moraru (mun.Chişinău)      

DAVAI CEAS! DAVAI PALTON! ANUL 1945: TÂLHĂRIILE ŞI CRIMELE RUŞILOR ÎN CHIŞINĂU (2)

COPIA DOCUMENTULUI ÎN ORIGINAL

( Se publică în premieră absolută de Alexandru Moraru)

soldat-sovietic-berlin

1945  1 001.jpg ingrijit

1945  2 001.jpg  ingrijite

1945  3 001.jpg ingrijite

1945  4 001.jpg  ingrijite

1945  5 001.jpg  ingrijite

1945   6 001.jpg  ingrijite

SURSA: http://www.arhivus.wordpress.com

             DAVAI CEAS ! DAVAI PALTON !

 ANUL 1945:  TĂLHĂRIILE ŞI CRIMELE RUŞILOR ÎN CHIŞINĂU        

basarabia_1940_thepeoplescubecom_488 (1)Despre comportamentul ocupanţilor sovietici  în Basarabia (28 iunie 1940- 22iunie 1941; 1944- 1991) am scris mai multe articole şi materiale de arhivă, care au fost publicate în volumele de carte semnate de mine, în revistele „Magazin istoric”, „Historia”, Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, publicaţia „Literatura şi Arta”, „Glasul Naţiunii” şi in Internet:

https://mazarini.wordpress.com/2013/10/23/cu-alexandru-moraru-in-lumea-documentelor-secrete-3/

Un material mai amplu de-al meu despre cadrele bolşevice şi comportamentul ocupanţilor sovietici a fost preluat şi de marele nostru cărturar Paul Goma în una din cele mai importante lucrări ale sale „Săptămâna Roşie” (Editura Vicovia, 2009)

au venit rusiiAstăzi, vin în faţa dumneavoastră cu un singur document, cred eu şocant pentru cei care votează voroninii, dodonii, usaţii, filaţii şi alte coarde de felul acesta. Am scris câteva sute bune de articole în baza documentelor de arhivă şi nu prea s-au găsit îndrăzneţi, care să combată cele menţionate în aceste texte. Şi vă spun de ce…fiindcă este Adevărul dezgolit, fiindcă nu prea poţi avea argumente împotriva documentelor lor, sovietice…eu fiind istoric- arhivist şi cercetător depistez aceste documente din arhivele statului, le traduc din limba rusă  în română şi le pun la dispoziţia dumneavoastră pentru a vă demonstra tabloul adevărat al evenimentelor din perioada istorică respectivă.

Documentul a fost descoperit în dosarele Arhivei Organizaţiilor Social-Politice a Republicii Moldova (fosta Arhivă a CC al PCM) şi calificat Strict Secret. Este vorba despre o informaţie secretă despre „ încălcări penale înregistrate (ce ne lasă să credem, că au existat şi crime şi tâlhării NEÎNREGISTRATE- Al.M), săvârşite de Militari în oraşul Chişinău în perioada 1 septembrie – 20 decembrie 1945” , informaţia este semnată de şeful secţiei orăşeneşti al miliţiei, locotenent- colonel de miliţie Lebedev în ziua de 22 decembrie 1945.

Informaţia este însoţită de o anexă, în care se menţionează, că în oraşul Chişinău sunt 8 orăşele militare, preponderent în sectorul Buiucani, dar şi în străzile Şmidt nr.130, Podolsk nr.32, Benderscaia nr.41(denumirile străzilor sunt scrise conform documentului – Al.M), Kievskaia nr.13 în total 131 de spaţii, inclusiv comisariatul militar republican, tribunalul militar, procuratura militară etc.

Documentul are 5 foi, cum am mai spus este scris în limba rusă şi este o componentă al dosarului numărul 432, inventarul 4 din Fondul arhivisticnr.51 (Comitetul Central al PCM). Pentru a risipi totalmente dubiile unor sceptici, am hotărât să punem la dispoziţia stimatului cititor copia scanată al documentului nominalizat în original

                                                                         STRICT SECRET

 În oraşul Chişinău şi suburbii în ultimul timp militarii din unităţile militare dizlocate pe teritoriul oraşului Chişinău şi suburbii au fost săvârşite un şir întreg de crime şi încălcări grave exprimate prin beţii sistematice, huliganism, jafuri, tâlhării, împuşcături fără scop cu consecinţe mortale, conducerea automobilelor fără numere de înmatriculare, fără permis de conducere în urma cărora au avut loc accidente rutiere cu final mortal.

În ultimul timp, adică din septembrie până la 20 decembrie 1945 au fost înregistrate următoarele fapte penale:

  1. Crime (omucideri) -11
  2. Jafuri – 14
  3. Dezbrăcări ale celor beţi – 12
  4. Zmulgeri de obiecte – 10
  5. Furt calificat – 127
  6. Furt de buzunare – 7
  7. Acte de huliganism – 22

E necesar de menţionat că cele mai frecvente încălcări penale sunt următoarele:

La 17 septembrie 1945 sergentul comendaturii militare din or. Chişinău Iacovenko Arcadii Ivanovici împreună cu un grup de soldaţi sovietici în suburbia oraşului Chişinău la răscrucea Sculeanca au furat mai multe obiecte de la cetăţeanca Tiacova. Obiectele furate a fost confiscate şi întoarse stăpânei. Tâlharii au fost traşi la răspundere penală, dosarul  lor a fost trimis la procurorul garnizoanei Chişinău.

La 18 septembrie 1945 colaboratorii secţiei 3 miliţie pentru furt a mai multe obiecte dintr-o căruţă a fost reţinut sergentul secţiei comendatură Studenov Alexei Semionovici din Brigada 40 a Regimentului de artilerie şi transmis superiorilor săi pentru a lua măsurile cuvenite. Aceştea n-au luat nici o măsură şi în aceiaşi zi lucrătorii secţiei 3 miliţie l-au reţinut repetat pe sergentul Stupnev pentru furt al obiectelor din căruţa cetăţeanului Granguţoi (poate fi Crăncuţă ? – în multe documente sovietice sunt schimonosite numele persoanelor şi numele localităţilor româneşti din Basarabia- Al.M) şi Grigorenco. Materialele au fost transmise procurorului garnizoanei Chişinău.

La 28 septembrie 1945 un grup de militari sovietici alcătuită din trei persoane, un sergent şi doi soldaţi  la ora 23 pe strada Leovschaia au dezbrăcat pe cursantul şcolii juridice Tkacenco. Acelaş grup în drum spre unitatea lor militară pe strada Meşceanscaia cu forţa armelor au jefuit pe locuitorul oraşului Chişinău, Lungu scoţind de pe el sacoul şi 50 de ruble.

La 29 septembrie 1945 un grup de militari sovietici din Regimentul tancuri cu forţa armelor au prădat cetăţeanul Crăciun pe strada Sireiskaia, luândui acestuia 3600 ruble.

La 30 septembrie 1945 militarul Regimentului 372 Armată sergentul Neceaev fiind beat în oraşul Chişinău a încercat să-l omoare pe miliţianul de gardă şi a împuşcat în el de 5 ori. Făptaşul a fost reţinut şi transmis comendantului militar. 

La 2 octombrie 1945 la ora 13 ziua în oraşul Chişinău pe strada Petropavlovskaia o grupă de militari compusă din doi oameni, Alexeev Leontii şi Gubiţin S. În stare de ebrietate băteau şi batjocoreau oamenii, care treceau pe strada nominalizată, au fost reţinuţi, dar au opus rezistenţă fizică şi au bătut pe şeful secţiei 4 miliţie, maiorul de miliţie tov. Lebedev. Făptaşii au fost transmişi comandamentului unităţii.

La 14 octombrie 1945 la ora 22 în oraşul Chişinău pe strada Chilia în casanr.17 militarul sovietic, locotenent inferior al unităţii militare nr. 514 Turevskii V.A. printr-un act de huliganism l-a omorât pe locuitorul din Chişinău Neverov N. A. Criminalul a fost arestat şi transmis procuraturii militare a garnizoanei din Chişinău.

La 21 octombrie 1945 militarii sovietici din Regimentul 60 Polenkov Pavel Nikitovici şi Kasenkov Nicolai Ivanovici au încercat să fure safelul cu banii trustului apăcanal din Chişinău dar au fost reţinuţi asupra faptei şi transmişi comandamentului unităţii.

În noaptea de 31 octombrie 1945 doi militari sovietici din unitatea dislocată la marginea Buiucanilor au săvârşit o crimă omorând pe locuitorul Nazarbikian şi au dispărut pe teritoriul orăşelului militar.

La 4 noiembrie 1945 doi locotenenţi sovietici în restauranul de vară au întâlnit pe locuitorul oraşului, mecanic la fabrica de spirt (alcool) şi au început să-l bată, după care unul din locotenenţi a tras două focuri din pistol, rănindu-l mortal pe respectivul, după care au dispărut în orăşelul militar.

La 5 noiembrie 1945 în oraşul Chişinău, în sectorul Poşta Veche, casa numărul 1 ofiţerii locotenent inferior Alexeev Vasilii Artemovici şi locotenentul Sokolov Anton Vasilievici au prădat apartamentul cetăţenei Polejaeva. Aceştea împreună cu doi sergenţi au furat obiecte în suma de 10.000 ruble. Sokolov şi Alexeev au fost reţinuţi şi transmişi procurorului militar al garnizoanei Chişinău.

La 8 noiembrie 1945 la ora 1.30 noaptea locotenentul inferior Garin V.N. şi Ivanov A.I. ambii din divizia 47 puşcaşi şi militarul Podiminosim A.M. fiind în stare de beţie au intrat în clădirea Comisariatului Norodnic Forestier (Narkomles) unde era petrecerea colaboratorilor, au început a face tot felul de provocări huliganice, ai înjosi cu tot felul de cuvinte necenzurate pe persoanele responsabile prezente acolo. Făptaşii au fost reţinuţi şi transmişi comandamentului militar.

                                   (Va urma)

 Document depistat, tradul din limba rusă şi publicat de Alexandru Valeriu Moraru (mun.Chişinău)

SURSA: http://www.arhivus.wordpress.com

Al Moraru la Adunarea Nationala 16 mai 2015 2

 

 

 

16 mai 2015  Adunarea Nationala Chisinau 8

 

 

Aspecte puţin cunoscute despre activitatea unor generali în timpul evenimentelor din decembrie 1989
 
CENTRUL DE CULTURĂ ŞI ISTORIE MILITARĂImplicarea militarilor în evenimentele din decembrie 1989 reperezintă probabil cea mai neagră perioadă din istoria Armatei Române. Militarii s-au confruntat în această perioadă cu o gravă problemă de conştiinţă. Juraseră credinţă poporului român, dar şi să execute întocmai ordinele comandantului suprem. Poporul se revoltase împotriva conducătorului „mult iubit”, iar acesta a ordonat armatei, ca şi forţelor Ministerului de Interne şi Gărzilor Patriotice, să acţioneze cu fermitate pentru restabilirea ordinii şi liniştii publice. Atunci ar fi trebuit să intervină în joc conducătorii militari, care să-şi asume responsabilitatea unei poziţii tranşante. Obedienţa faţă de Nicolae Ceauşescu, preocuparea pentu a-şi salva propria piele şi implicarea unora dintre ei în lovitura de stat organizată şi coordonată de forţe externe, vor sta la baza tragediei în care au fost implicaţi militarii români în această perioadă. Voi prezenta în continuare câteva aspecte mai puţin cunoscute din activitatea generalilor cu mari responsabilităţi militare în această perioadă.
 
Generalul Vasile Milea
 
Generalul Vasile Milea a fost perceput ca o personalitate obedientă faţă de Nicolae Ceauşescu. Semnificativă , în acest sens, este cuvântarea acestuia la Congresul al XIV-lea al P.C.R.: „Este pentru mine o mare cinste şi onoare de a exprima în faţa Congresului gândul şi voinţa întregii armate de a susţine cu însufleţire şi ardoare, în deplin consens cu întregul popor, realegerea în funcţia de secretar general al partidului, a încercatului militant communist – o personalitate de excepţie între marile personalităţi ale neamului românesc, de numele şi faptele căruia sunt legate impunătoarele realizări ale acestei epoci fără precedent în istoria multimilinară a poporului nostrum, a luptătorului neînfricatpentru apărarea independenţei naţionale, a dreptului sacru al poporului roman de a-şi făuri, în libertate şi demnitate propriul destin – tovarăşul Nicolae Ceauşescu […] Din magistralul Raport prezentat Congresului înţelegem profund că datoria supremeă a oştirii este aceea de a fi gata oricând, la chemarea patriei şi la ordinul comandantului suprem, să apere, împreună cu întregul popor, cuceririle socialiste, integritatea teritorială şi independenţa naţiunii române şi ne angajăm solemn în faţa Congresului, a dumneavoastră , mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, că vom face totul pentru a onora şi îndeplini cu demnitate sarcinile ce ne revin, cu nestrămutată convingere că numai în acest fel vom servi cu credinţă poporul, socialismul, patria noastră liberă şi independentă – Republica Socialistă România”[1] Generalul a ţinut acest discurs, cunoscând în detaliu ceea ce se pregătea României, fiind beneficiarul informaţiilor transmise de ataşaţii militari din Ungaria şi Iugoslavia, Aparent, în decembrie 1989, generalul şi-a respectat angajamentul făcut, transformând Armata Română în principala forţă de represiune prin:
– Emiterea „Precizărilor în 14 puncte”, la 17 decembrie 1989, ora 13.30, prin care ordona executarea focului de armă împotriva demonstranţilor. Acest ordin a fost emis cu mult înaintea Şedinţei C.P.EX., care s-a desfăşurat în jurul orei 17.00;
– Ordonarea, în ziua de 21 decembrie 1989, participării trupelor din Arad, Braşov, Cluj, Târgu Mureş, Alba Iulia şi Sibiu, la interzicerea şi ulterior reprimarea demonstraţiilor, cu toate că era la curent cu urmările ordinelor date şi cu situaţia existentă la Timişoara;
– Ordonarea participării militarilor din garnizoana Bucureşti la reprimarea manifestaţiilor din zilele de 21 şi 22 decembrie 1989.
Pentru aceste fapte a fost avansat post mortem la gradul de general de armată prin Decretul nr.16 al preşedintelui Consiliului Frontului Salvării Naţionale din data de 28 decembrie 1989. A fost înmormântat cu onoruri militare.
 
Ulterior au apărut o serie de informaţii care schimbă percepţia acţiunilor acestuia pe timpul evenimentelor şi explică plauzibil cauza morţii acestuia. În decembrie 2007, la Cercul Militar Constanţa, cu ocazia lansării lucrării colonelului Alecsandru Bălan intitulată „Generalul Vasile Milea”, în prezenţa unui număr important de cadre militare în rezervă şi în retragere, domnul gen. bg. dr. Ion Cârciumaru, fost senator P.R.M., a făcut o declaraţie surprinzătoare. Acesta a arătat că, în ziua de 14 decembrie 1989, la prânz, în anticamera biroului ministrului apărării naţionale, a participat la o întâlnire a acestuia cu generalii Iulian Topliceanu şi Iulian Vlad. Cu această ocazie s-a discutat despre o lovitură de stat militară, în urma căreia armata să preia conducerea în România pentru doi ani, după care să o predea civililor. Intrigat de această declaraţie am stabilit o întâlnire cu domnul general pentru a afla mai multe detalii despre acest eveniment. Ne-am întâlnit la locuinţa sa din Constanţa, ocazie cu care acesta mi-a relatat despre această întâlnire de taină şi convingerea sa că generalul Vasile Milea a fost asasinat. Am convenit ca domnia sa să mă ajute în realizarea unei lucrări despre generalul Vasile Milea, având în vedere că a fost un apropiat al familiei acestuia. În această lucrare urma ca eu să am deplina posibilitate să prezint toate aspectele pozitive şi negative care ar fi rezultat pe timpul documentării. În perioada următoare mi-am dat seama că nu voi putea avea acces la unele documente relevante care să îmi permită elaborarea unei lucrări veridice şi am renunţat la proiect.
 
Peste câţiva ani, în ziarul „Tricolorul” din 26 octombrie 2011, va apărea următoarea mărturie a gen. bg. dr.Ion Cârciumaru: „În ziua de 17 decembrie 1989, în încăperea în care se odihnea generalul Vasile Milea, din M.Ap.N., am fost martor al unui eveniment deosebit de important: Milea şi Postelnicu au discutat, timp de 2 ore, despre intenţia de a da o lovitură de stat militară. Nu s-au ferit de mine, au vorbit deschis. Am înţeles că ei aveau acordul ruşilor, în special prin relaţiile pe care şi le făcuse Milea. În mod concret, cei doi (care conduceau ministerele-cheie ale ţării) au pus la cale înlăturarea, pe  cale paşnică, a lui Nicolae Ceauşescu şi preluarea Puterii de către un Comitet Militar. Acesta ar fi urmat să conducă România timp de 2 ani, pînă la liniştirea situaţiei, timp în care s-ar fi înfiripat libertăţile democratice şi ar fi prins viaţă partidele politice, dar în mod civilizat, nu anarhic, nu prin demonstraţii interminabile şi lupte de stradă. După 2 ani, s-ar fi organizat alegeri libere şi militarI s-ar fi retras.[2]  
Deosebirile între cele două variante pot fi cauzate de unele erori în datarea evenimentului datorate vârstei domnului gen.bg. dr. Ion Cârciumaru sau perioadei mari de timp scursă de la data desfăşurării acestuia. Este posibil până la proba contrarie, să fi avut loc două întâlniri, la care să fi participat separat persoanele indicate. Interesant este faptul că   nimeni nu a dezminţit desfăşurarea evenimentului relatat în ziarul „Tricolorul”. Ideea că gen. Vasile Milea căuta o soluţie la evenimentele care urmau să se desfăşoare este susţinută de o altă mărturie surprinzătoare, aparţinând viceamiralului Constantin Iordache. Acesta arătă că în ziua de 15 decembrie 1989, după amiaza, la terminarea şedinţei Consiliului de Conducere al Ministerului Apărării Naţionale, a fost invitat să se întâlnească la sediul ministerului cu generalul Milea. După ce a petrecut mai multe ore în anticameră, în jurul orei 20.00, a fost primit de ministru care a cerut să-i prezinte situaţia din Marina Militară şi din oraşele Dobrogei. După 20-25 de minute de discuţii, întrevederea s-a terminat brusc, argumentul ministrului fiind următorul:
– Îmi pare rău că nu putem sta mai mult de vorbă, dar trebuie să vină la mine tovarăşul Mazilu. Eu pentru că nu ştiam cine este acest Mazilu, l-am întrebat:
– Cel care a scris Dreptul Maritim Internaţional?” Mi-a răspuns:
– Da, el este. A apărut în uşă unul dintre aghiotanţi, care i-a raportat că tov. Mazilu se îndreaptă spre minister”[3]
În continuare viceamiralul Constantin Iordache arată: „Nu ştiu ce a discutat Dumitru Mazilu cu generalul Milea. Se ştie că după 22 decembrie, Dumitru Mazilu a fost una din personalităţile marcante ale noii conduceri de stat a României şi că la funeralile care i s-au făcut generalului Milea, în holul Academiei Militare din Bucureşti, cel care a rostit panegericul a fost tocmai Dumitru Mazilu.”[4]
 
Acelaşi amiral arată că a relatat acest episod membrilor Comisia parlamentare care cerceta evenimentele din decembrie 1989 . „Toţi s-au mirat că generalul Milea a avut această întâlnire cu Dumitru Mazilu, care atunci era considerat un dizident şi era pus pus sub urmărire.”[5]
În mai 1989 , din ordinal gen. Vasile Milea, are loc cea mai bizară rocadă de cadre din Armata Română, care nu a fost analizată de istoricii şi analiştii militari. Patru tineri ofiţeri , toţi şefi de stat major ai unor divizii, sunt mutaţi, fără nicio justificare, astfel:
– Lt.col. Zeca Constantin, de la Constanţa la Timişoara, asigurând prin cumul şi funcţia de comandant al Diviziei 18 Mecanizate
– Lt.col. Cioară Ion, de la Cluj la Iaşi, asigurând prin cumul şi funcţia de comandant al Diviziei 10 Mecanizate
– Mr. Cheptene Viorel, de la Iaşi la Constanţala, la Divizia 9 Mecanizată, comandată de gen. Popa George
– Mr. Bădălan Eugen, de la Brăila la Oradea, la Divizia 11 Mecanizată, comandată de gen. Şchiopu Nicolae.
Este foarte posibil ca ministrul apărării, având în vedere ce urma să se întâmple, să-şi fi plasat în zonele deosebit de sensibile oameni de încredere. O altă variant ă de luat în seamă ar consta în plasarea acestor ofiţeri în zone în care nu aveau rude, prieteni, pentru a exista garanţia executării ordineleor de executare a represiunii. Cert, este că aceşti tineri ofiţeri, unii implicaţi în represiunea din perioada 16-22 decembrie, ordonată şi coordonată de Vasile Milea, imediat după evenimente, au avut ascensiuni spectaculoase. Din închisoare Ion Coman se lamenta: „De trei ani de zile sunt în zeghe de deţinut politic, pentru că nu pot să fiu de drept comun, şi alţii, care au fost acolo, au primit două, trei grade”.[6]
 
Generalul Ion Hortopan
Col.(r) Nicolae Diaconescu, ofiţerul care la Arad, în ziua de 21 decembrie 1989, a refuzat să execute ordinul dat de mr. Eugen Bădălan de a acţiona în forţă împotriva demonstranţilor, îşi aminteşte un eveniment, cel puţin ciudat, petrecut la începutul lunii decembrie 1989: Căpitanul Neculae Diaconescu, şeful de stat major al Şcolii de Ofiţeri în Rezervă din Lipova, a fost chemat în ziua de 6 decembrie 1989 la raportul generalului Ion Hortopan, comandantul Comandamentului Infanteriei şi Tancurilor (C.I.T.). A fost primit în biroul acestuia, generalul fiind îmbrăcat civil. În încăpere se mai aflau trei persoane civile. La un moment dat, generalul a părăsit încăperea, căpitanul rămânând singur cu aceşti civili, care au început să se intereseze de situaţia încadrării şi înzestrării şcolii, despre întreprinderile din zonă şi moralul locuitorilor. Căpitanul Diaconescu a înţeles în urma acestei discuţii, că cei cu care discuta erau din structurile de contrainformaţii militare sau de la misiuni speciale. La un moment dat, a fost întrebat dacă cunoaşte Timioşoara. La răspunsul afirmativ al acestuia, dat fiind faptul că a lucrat în perioada 1971-1972 în această garnizoană, unul dintre civili i-a făcut următoarele precizări: „Ia să vă faceţi mai mult timp şi să vă mai duceţi în Timişoara, pe Calea Lipovei, pe Calea Girocului!”[7] A mai fost sfătuit: „să cunoaşteţi bine totul, pentru că nişte elemente destabilizatoare, intenţionează să ajungă la acţiuni necugetate; ştiţi ce s-a întâmplat în Polonia, ştiţi ce s-a întâmplat în cutare sau cutare ţară vecină”.[8] Mai târziu, după desfăşurarea evenimentelor, căpitanul Neculae Diaconescu a înţeles că a fost planificat să acţioneze la Timişoara, dar pe parcursul desfăşurării evenimentelor cineva a renunţat la această hotărâre. Elevii din Lipova au fost trimişi   în data de 21 decembrie 1989 să acţioneze împotriva demonstranţilor din Arad. Interesant este faptul că nişte civili, în biroul unuia dintre comandaţii importanţi ai armatei, recomandă şefului de stat major al unei unităţi militare, să execute recunoşteri în două zone ale municipiului Timişoara, unde, peste aproximativ două săptămâni, în noaptea de 17/18 decembrie 1989 , s-au produs incidente soldate cu un mare număr de victime în rândul demonstranţilor.
Trebuie amintit faptul că generalu Ion Hortopan împreună cu generalul Vasile Milea, au coordonat, în noaptea de 21/22 decembrie distrugerea „baricadei de la Inter” soldată cu 49 de morţi şi sute de răniţi.[9]  Surprinzător, generalul Ion Hortopan nu a fost avansat în grad şi funcţie de noile autorităţi, fiind trecut în rezervă prin Decretul nr.137 din 24 februarie 1990 al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională. Niciodată nu va fi anchetat pentru implicarea în represiunea din decembrie 1989. A încetat din viață la data de 6 aprilie 2000, fiind înmormântat cu onoruri militare. [10] 
 
Generalu Victor Atanasie Stănculescu
 
După „fuga” lui Nicolae Ceauşescu, omul momentului devine generalul Victor Atanasie Stănculescu. El nu a dat nicio lovitură de stat, cum sunt tentaţi să prezinte desfăşurarea evenimentelor unii istorici sau jurnalişti, ci a luat toate măsurile pentru respectarea planului privind înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu şi preluarea puterii de către gruparea agreată şi susţinută de Moscova. Nu putem fi aşa naivi încât să credem că cei care au planificat desfăşurarea evenimentelor au lăsat la voia întâmplării etapa cea mai importantă: preluarea puterii. Că absolut întâmplător gen. Victor Atanasie Stănculescu, din multiplele variante de acţiune pe care le avea la dispoziţie, a ales să predea puterea grupării Iliescu, considerându-l pe acesta cel mai viabil conducător posibil. Scenariul iniţial prevedea izbucnirea conflictului între Armată şi Securitate. În ziua ziua de 21 decembrie 1989, ora 17.00, Radu Ioanid (întâmplător?) anunţa la „Radio Europa Liberă” că în oraşele din vestul Românie au fost semnalate ciocniri între Armată şi Securitate.Desigur, informaţia era falsă, dar ea prefigura desfăşurarea viitoare a evenimentelor.[11]  
Gen. Victor Atanasie Stănculescu este cel care face posibilă izbucnirea conflictelor între Armată şi Securitate, în principal prin emiterea Notei Telefonice nr. 39, în ziua de 22 decembrie 1989, ora 13.30. Deşi unii conducători militari cereau ca armata să rămână în cazărmi, acesta ordonă ieşirea militarilor pentru paza şi apărarea unor obiective importante, la solicitarea noilor autorităţi, în curs de instalare. În această notă telefonică există o prevedere foarte interesantă: subunităţile care vor asigura paza acestor obiective „să nu tragă decât în situaţia în care sunt atacate de grupuri înarmate cu arme de foc”[12] 
 
Se impun cel puţin câteva întrebări:
– Ce informaţii a avut generalul când a emis acest ordin? În niciuna din intervenţiile sale ulterioare, acesta nu dă absolut niciun detaliu referitor la acest aspect.
– În nota telefonică nu se face nicio referire la componenţa grupurilor înarmate, lăsând pe cei care executau misiunile de pază să-şi identifice inamicul, ceea ce este foarte grav.
– De ce această notă telefonică nu s-a prelucrat cu militarii plecaţi în astfel de misiuni? Nota telefonică care cuprindea „Precizările în 14 puncte” a generalului Vasile Milea, a fost prelucrată în detaliu tuturor militarilor înainte de a părăsi cazărmile, trimişi fiind să acţioneze împotriva demonstranţilor. Militarii trimişi să apere diferite obiective vor afla mult după desfăşurarea evenimentelor despre conţinutul acestei note telefonice. Este evident că singurii din România care aveau armament şi muniţie la 22 decembrie 1989, în afara militarilor M.Ap.N., erau militarii aparţinând Ministerului de Interne.
 
Tot din ordinul gen. Victor Atanasie Stănculescu, la Sibiu, lt.col. Aurel Dragomir, „se apără” trăgând cu toate categoriile de armament asupra Inspectoratului Judeţean al M.I. La ora 15.00 gen Ştefan Guşă ordonă din studioul TVR ca şcolile militare din Sibiu şi celelalte unităţi militare din oraş să se retragă imediat în cazărmi şi „să nu mai tragă absolut niciun foc!”[13]  , dar gen. Victor Atanasie Stănculescu ordonă continuarea atacurilor asupra obiectivelor aparţinând M.I.. Generalul trebuia să-şi îndeplinească misiunea altfel, instigatorii din televiziune, nemaiavând cu ce impresiona milioanele de români naivi. Pentru faptele sale, la 28 decembrie 1989, generalul este avansat la gradul de general colonel şi numit ministru al economiei naţionale, prin decrete semnate de către Ion Iliescu, preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale. La 15 octombrie 2008 a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru implicarea în represiunea de la Timişoara şi a fost degradat la gradul de soldat.
 
Generalul Mihai Chiţac
 
Generalul Mihai Chiţac a condus, în ziua de 18 decembrie 1989, represiunea în zona Catedralei din Timişoara soldată cu trei morţi şi cinci răniţi.[14]  În ziua de 22 decembrie, apare la Televiziune Română, devenită „liberă”, alături de Petre Roman şi gen. Gheorghe Voinea, comandantul Armatei I-a, având, între orele 14.00-14.15 o intervenţie controversată. Cu această ocazie, după ce îi roagă pe comandanţi „să nu ordone represalii împotriva populaţiei”, cere tuturor militarilor din M.Ap.N. şi M.I. „să sprijine actuala orientare politică în ţara noastră” şi „să fie în măsură oricând să dea o contralovitură, o ripostă hotărâtă oricăror ar încerca… acelora care ar încerca să zdruncine nouă orientare politică, socialist democratică în ţara noastră”[15]  . Din această intervenţie se observă cu uşurinţă că generalul habar nu avea ce se întâmpla în armată. Niciun general al Armatei Române nu şi-ar fi permis la acel moment să ordone executarea unor represalii împoriva populaţiei care manifesta în stradă. Generalul trebuia să arate că există încă forţe devotate lui Nicolae Ceauşescu. La fel ca gen. Nicolae Militaru, care ordona oprirea măcelului! Măcel care nu a existat decât în mintea lui! Se pregătea terenul pentru apariţia temuţilor şi invizibililor terorişti care „trag din toate poziţiile” împotriva oricui, dar nu şi împotriva noilor conducători! Foarte important este faptul că generalu Chiţac cunoştea noua orientare politică a ţării, care era în totală contradicţie cu ce scanadau tinerii în stradă: „Fără comunişti!” Gen. Mihai Chiţac, urmare a acestor acţiuni controversate, la data de 28 decembrie 1989, este avansat la gradul de general colonel şi numit în funcţia de ministru de interne, prin decrete semnate de Ion Iliescu, preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale. La 15 octombrie 2008 a fost condamnat la 15 ani de închisoare şi degradat la gradul de soldat. A decedat la 1 noiembrie 2010.
 

[1]  Scânteia, 24 noiembrie 1989
[2] Corneliu Vadim Tudor, Jurnalul Revoluţiei, de la Crăciun la Paşte, Ziarul Tricolorul , miercuri, 26 octombrie2011.
[3] Alecsandru Bălan, Generalul Vasile Milea, Editura nelinişti metafizice, Constanţa, 2007, pag.101
[4] Ibidem, pag. 101
[5]Ibidem, pag 102
[6] Ion Coman, Omul se duce, faptele rămân. Istoria însă le va analiza, Editura Meditaţii,Bucureşti, 2007, pag.67
[7] Emil Şimăndan, Întrebătorul din Agora. Revoluţia română din decembrie 89 de la Arad, Editura Fundaţiei”Ioan Slavici”,Arad, 2008, pag.27
[8] Ibidem, pag.27
[9]  Romulus Cristea, Mărturii de la Baricadă, Editura România pur şi simplu, Bucureşti, 2007 , pag 13
[10]  Ziua, 7 aprilie 2000, A murit generalul Hortopan
[11]  xxx, E un început în tot sfârşitul, culegere selectivă din programele radiodifuzate în zilelel de 15-25 decembrie 1989, Colecţia Biblioteca Radio, Bucureşti, 1990, pag.318
[12]  Dr. Alesandru Duţu, Revoluţia din decembrie 1989. Cronologie – Editura Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Bucureşti, 2006, pag.197
[13]  Alexandru Mihai Stoenescu, Din culisele luptei pentru putere1989 – 1990. Prima guvernare Petre Roman, Editura RAO,Bucureşti, 2006, pag. 530
[14] Dr. Alesandru Duţu, op. citate, pag. 125
[15] Ibidem,– pag. 200
COLONEL(r) REMUS MACOVEI
Sursa: art-emis.ro
1 Agache Constantin sold. 1930 R. 12 I. 08.07.1941
2 Agaghe Gheorghe cap. 1936 R. 12 I. 08.07.1941
3 Alexa Tănase sold. 1941 R. 12 I.
4 Alexa Dumitru Ioan cap. 1929 R. 24. I. 19.02.1907, Tăcuta, Vaslui 06.07.1941
5 Alexa Gheorghe sold. 1941 R. 12 I.
6 Andrei M. Nicolae sold. 1933 R.2/9 V. Gd. 24.09.1911, Tunari, Ilfov 08.07.1941
7 Andrei Vasile serg. 1937 R. 24. I. 10.07.1941
8 Andronescu Gr. Ştefan serg. 1933 R. 1/2 V.Gd. 18.02.1911, Bucureşti 08.07.1941
9 Andronic Al. Gheorghe sold. 1941 R. 24 I. 25.05.1922, Umbrăreşti, Galaţi
10 Anghel Gheorghe cap. 1932 R. 24. I. 03.08.1910 10.07.1941
11 Anghel A. Vasile sold. 1935 R. 24. I. Barcea, Galaţi 10.07.1941
12 Anghel Gh. Constantin cap. 1927 R. 11 I. 08.07.1941
13 Anghelescu Teodor slt. R. 12 I. 16.07.1941
14 Angheluţă V. Istrate sold. 1934 R. 24 I. 03.04.1912
15 Angheluţă Ioan cap. 1937 R. 12 I. 10.07.1941
16 Anicăi Eugen serg. 1933 R. 12 I. 10.07.1941
17 Anton V. Ioan cap. 1938 R. 24. I. 13.06.1916, Vutcani, Vaslui 11.07.1941
18 Antonescu Romulus serg. 1940 R. 12 I. 08.07.1941
19 Apostol Vasile sold. 1930 R. 24. I. 17.07.1941
20 Apostolache Alexandru sold. 1932 R. 12 I. 08.07.1941
21 Arcuzi S. Ion sold. 1937 R.6 I. Gd. 20.04.1915, Tulcea, jud. Tulcea 14.07.1941
22 Arhire Constantin cap. 1933 R. 24. I. 15.05.1911, Satu Nou, Vaslui 09.07.1941
23 Arhire Ioan serg. 1929 R. 24 I. 13.07.1941, Soleşti, Vaslui 12.07.1941
24 Arhire Ioan serg. 1933 R. 24. I. 09.07.1941
25 Ariton Socrate sold. 1928 R. 11 I. 1928, Vlădeşti, Galaţi 08.07.1941
26 Arsanachescu M.Ioan sold. 1935 R. 11 I. 1935, Galaţi, Galaţi 09.07.1941
27 Astroloci Alexandru sold. R. 6 I.Gd. 11.07.1941
28 Atanasiu P. Vasile sold. 1934 R. 11 I. 1934, Galaţi, Galaţi 08.07.1941
29 Augustin Anton frt. 1936 R. 12 I. 08.07.1941
30 Aur Gheorghe cap. 1935 R. 12 I. 10.07.1941
31 Avram Ioan sold. 1931 R. 12 I. 15.07.1941
32 Avram Panaite sold. 1935 R. 12 I. 16.07.1941
33 Avram Badea Neculai cap. T.R. 1934 R. 24. I. 09.07.1941
34 Badarau I. Neculai sold. 1937 R. 11 I. Costeşti, Vaslui 08.07.1941
35 Badea St. Traian serg. maj. 1932 R. 1/2 V.Gd. 28.08.1921, Bilciureşti, Dâmboviţa 12.07.1941
36 Bădilă T. Marin sold. 1930 R.6 I. Gd. Dărăşti, Ilfov 06.07.1941
37 Badiu Toader sold. 1930 R. 24. I. 13.07.1941
38 Balan I. Toader sold. 1935 R. 11 I. Balinţeşti, Galaţi 08.07.1941
39 Bălan Alexandru sold. 1933 R. 12 I. 10.07.1941
40 Bălan Ovidiu serg. 1939 R. 24. I. 14.07.1941
41 Bălan Gheorghe sold. 1941 R. 24. I. 03.04.1919, Coloneşti, Bacău 12.07.1941
42 Bălaşa I. Ilie cap. 1938 R.2/9 V. Gd. Slobozia Mândră, Teleorman 05.07.1941
43 Balin Ioniţă sold. R. 24. I. 29.04.1909
44 Balint Traian plt. T.R. R. 17 I. 17.07.1941
45 Balmuşi M. Constantin sold. 1929 R. 11 I. 08.08.1941
46 Bândac Constantin sold. 1941 R. 24. I. 16.04.1919, Şerbăneşti, Vrancea 09.07.1941
47 Bănilă Dumitru sold. 1941 R. 24. I. 25.08.1919, Corbiţa, Vrancea 12.07.1941
49 Barbu Gheorghe cap. 1940 R. 12 I. 08.07.1941
50 Barbu I. Constantin serg. 1934 R. 24. I. 07.07.1912, Lieşti, Galaţi 08.07.1941
51 Bârgu Ioan serg. 1936 R. 24. I. 10.07.1941
52 Bârzoi Manea sold. 1936 R. 12 I. 08.07.1941
53 Bazon Teodor sold. 1931 R. 12 I. 10.07.1941
54 Bedrosian G. Dicran serg. 1931 R.2/9 V. Gd. 08.06.1909, Bucureşti 06.07.1941
55 Beldie V. Ioan sold. 1934 R. 24. I. 19.12.1912, Beldie, Galaţi 08.07.1941
56 Beldie Gh. Ioan slt. R. 24. I. 09.07.1941
57 Bertea Gh. Gheorghe sold. 1935 R. 24. I. 19.07.1913, Corbiţa, Vrancea 07.07.1941
58 Bertea Vasile sold. 1920 R. 24. I. 16.04.1907, Onceşti, Bacău 08.07.1941
59 Bicicof Pavel serg. 1931 R. 11 I. Bucureşti
60 Bisse C. Iosif sold 1931 R. 3 Art.Gd. 03.11.1919, Bucureşti 10.07.1941
61 Biţig Gh. Gheorghe sold. 1936 R.6 I. Gd. 06.07.1941
62 Bivol Costică sold. R.6 I. Gd. 10.07.1941
63 Blănaru Neculai cap. 1936 R. 11 I. Găiceana, Bacău 15.07.1941
64 Blegu Ilie sold. 1937 R. 21 I. 12.07.1941
65 Bobe Gheorghe sold. 1940 R.2/9 V. Gd. 08.12.1916, Blejeşti, Teleorman 06.07.1941
66 Bogatu Gheorghe sold. 1932 R. 12 I. 08.07.1941
67 Bogdan I.Olimpu sold. 1935 R.6 I. Gd. Bazna (sat Velţ), Sibiu 07.07.1941
68 Boghea Constantin cap. 1934 R. 24. I. 09.07.1941
69 Boghea Vasile cap. 1938 R. 24. I. 15.07.1941
70 Boicu Vasile sold. 1930 R. 24. I.
71 Boiteanu M. Ioan sold. 1930 R.6 I. Gd. Moara Vlăsiei, Ilfov
72 Bolin Ioan cap. 1933 R. 24. I. Şerbăneşti, Vrancea 07.07.1941
73 Bonta I. A. Grigore cap. 1933 R. 5 Art. 18.07.1941
74 Bontea Nicolae sold. 1937 R. 12 I. 08.07.1941
75 Bonteanu Crăciun sold. 1937 R. 3 Art.Gd. 08.07.1941
76 Bordea Gheorghe serg. 1939 R. 12 I. 10.07.1941
77 Bostan N. Constantin cap. T.R. 1935 R. 24. I. 03.02.1913, Gohor, Galaţi 09.07.1941
78 Bostan Constantin sold. 1941 R. 24. I. 16.07.1941
79 Bostan Gheorghe sold. 1941 R. 24. I. 06.08.1919, Stănileşti, Vaslui 09.07.1941
80 Botez Constantin sold. 1930 R. 24. I. 12.07.1941
81 Bratu Niculai cap. 1927 R. 11 I. Frumuşiţa, Galaţi 08.07.1941
82 Bratu Năstase serg. 1937 R. 24. I. 09.07.1941
83 Briceag Constantin sold. 1927 R. 11 I. 08.07.1941
84 Bruma Constantin sold 1930 R. 24. I.
85 Bucşă Spiru sold. 1941 R. 12 I. 17.07.1941
86 Bucur Ioan cap. 1934 R. 11 I. 08.07.1941
87 Bucur Nicolae sold. 1926 R. 11 I. Galaţi, Galaţi 07.07.1941
88 Bucurescu Gh. Nicolae cap. 1937 R. 1/2 V.Gd. 15.04.1915, Bucureşti 07.07.1941
89 Bucuţă  Ioan sold. 1929 R. 24. I. 01.12.1907, Lipovăţ, Vaslui 09.07.1941
90 Budea Dumitrache sold. R. 11 I.
91 Budescu N. Petre sold. 1928 R. 11 I. Galaţi, Galaţi 08.07.1941
92 Budiuc Ioan sold. 1941 R. 24. I. 11.07.1941
93 Bugan  Andronache serg. 1937 R. 11 I. 08.07.1941
94 Buliga Gh. Vasile frt. 1936 R.6 I. Gd. Hudeşti, jud. Botoşani 09.07.1941
94 Buliga Gh. Vasile frt. 1936 R.6 I. Gd. Hudeşti, jud. Botoşani 09.07.1941
95 Bulitis P. Chiriac sold. 1936 R. 6 I.Gd. 14.07.1941
96 Bumbaru Ioan frt. 1939 R. 12 I. 15.07.1941
97 Burcă Constantin sold. 1930 R. 12 I. 08.07.1941
98 Burcă A. Ioan sold. 1931 R. 24 I. 13.12.1907, Onceşti, Bacău 07.07.1941
99 Burcea D. Nedelea serg. 1936 R. 6 I.Gd. 03.1914, Bucşani, Giurgiu 09.07.1941
100 Burdujel I. Toader sold. 1931 R. 21 I. 06.11.1909, Homocea, Vrancea 11.07.1941
101 Burghelea Axinte slt. R. 12 I. 08.07.1941
102 Burghelea V. Alexandru sold. 1930 R. 24. I. 31.01.1908, Bouşori, Vaslui 11.07.1941
103 Burghelea D. Gheorghe sold. R. 24. I. 23.09.1912, Văleni, Vaslui 07.07.1941
104 Burlac S. Vasile cap. R. 24. I. 01.10.1907, Găiceana, Vaslui 07.07.1941
105 Buruiană Gh. Ioan cap. 1936 R. 11 I. 08.07.1941
106 Buruiană M. Anton sold. 1926 Fântâneşti, Galaţi 15.07.1941
107 Busila Neculai serg. 1929 R. 11 I. Murgeni, Vaslui 08.07.1941
108 Buştea S.Mihai serg. 1935 R.6 I. Gd. Radovanu, Călăraşi 06.07.1941
109 Butunoi Grigore sold. 1941 R. 12 I. 10.07.1941
110 Buzamat Ioan sold. 1941 R. 12 I.
111 Buzatu Ştefan sold. 1941 R. 12 I. 08.07.1941
112 Buzduga Dumitru sold. 1936 R. 24. I. 10.07.1941
113 Cacinschi Nicolae slt. T.R R. 12 I. 08.07.1941
114 Calimet Gh. Toader sold. 1941 R. 11 I. Băleşti, Vrancea 08.07.1941
115 Călin Gh. Ion sold. 1933 R.2/9 V. Gd. 05.07.1941
116 Călin Constantin slt. R. 12 I. 10.07.1910, Armăşeşti, Ialomiţa 08.07.1941
117 Călin Gheorghe sold. 1936 R. 11 I. 08.07.1941
118 Caliopar I. Ioan sold. 1928 R. 11 I. Galaţi, Galaţi 22.08.1941
119 Calmuc C. Alfons sold. 1941 R. 24. I. 30.05.1919 06.07.1941
120 Calota Manole sold. 1941 R. 24. I. 01.08.1919, Putna, Vrancea 08.07.1941
121 Cană D. Marin sold. 1936 R. 2/9 V.Gd. 22.07.1914, Moşteni, Teleorman 05.07.1941
122 Candilă N. Petre sold. 1941 R. 21 I 15.07.1941
123 Căpinaru Gh. Gheorghe frt. 1940 R.6 I. Gd. Gângiova, Dolj 08.07.1941
124 Căprăruş R. Anhu serg 1936 R.2/9 V. Gd. 17.05.1914, Drăgăneşti, Teleorman 07.07.1941
125 Caragea I.Dumitru cap. 1932 R. 11 I. Căvădineşti, Galaţi 07.07.1941
126 Caragea Vasile serg. T.R. 1930 R. 12 I. 08.07.1941
127 Caraghiu Nicolae sold. 1927 R. 11 I. Fântâneşti, Galaţi 09.07.1941
128 Cărare St. Ion cap. 1929 R. 24. I. 16.09.1907, Bârseşti, Vrancea 08.07.1941
129 Cârlan Ioan cap. 1930 R. 12 I. 08.07.1941
130 Carp Eremia sold 1934 R. 12 I. 08.07.1941
131 Carp Radu sold. 1932 R. 12 I.
132 Cârstea S. Tudor sold. 1936 R. 1/2 V.Gd. 28.02.1914, Cartojani, Giurgiu 05.07.1941
133 Casu V. Vasile cap. 1941 R. 11 I. Scânteieşti, Galaţi 08.07.1941
134 Catiuc Iacob cap. 1930 R. 11 I. 08.07.1941
135 Căulea Neculai sold. 1935 R. 24. I. 05.07.1913, Umbrăreşti, Galaţi 08.07.1941
136 Cazacu S. Dumitru sold. 1937 R. 1/2 V.Gd. 11.02.1915, Bucureşti 10.07.1941
137 Cazacu Dobre serg. T.R.. 1935 R. 11 I. 09.07.1941
138 Cazbir Dumitru cap. 1933 R. 12 I. 12.07.1941
139 Ceapă Gh. Vasile sold. 1933 R. 24. I. 09.07.1911, Corbiţa, Vrancea 15.07.1941
140 Cehan Gr. Neculai sold. 1929 R. 24. I. Vultureşti, Vaslui 12.07.1941
140 Cehan Gr. Neculai sold. 1929 R. 24. I. Vultureşti, Vaslui 12.07.1941
141 Cerchez I.Neculai serg. T.R. 1930 R. 11 I. 08.07.1941
142 Cernat R. Ioan sold. 1941 R. 11 I. 08.07.1941
143 Cernica Vasile serg. 1930 R. 24. I. Movileni, Galaţi 09.07.1941
144 Chetraru P. Ion sold. 1940 R. 11 I. 15.07.1941
145 Chetreanu Anibal cap. 1939 R. 12 I. 14.07.1941
146 Chetronie Vasile plt. T.R. R. 24. I. 12.07.1941
147 Chipeş Ilie sold. 1941 R. 12 I. 16.07.1941
148 Chircu I. Marin sold. 1941 R. 1/2 V.Gd. 12.07.1941
149 Chircu V. Constatin sold. 1935 R. 11 I. 08.07.1941
150 Chiriac Paraschiv sold. 1930 R. 12 I. 08.07.1941
151 Chiriac I. Alecu sold. 1930 R. 24. I. 21.08.1908, Homocea, Vrancea 14.07.1941
152 Chiroşcă Ioan frt. 1941 R. 12 I. 08.07.1941
153 Chiroşcă Samoilă sold. 1934 R. 12 I.
154 Chirvase I. Ion sold. 1941 R. 11 I. 1919, Bereşti, Galaţi 10.07.1941
155 Chiscop Florea serg. maj. R. 24. I. 15.07.1941
156 Chitic Teodor sold 1941 R. 24. I. 11.09.1919, Onceşti, Bacău 07.07.1941
157 Chitinici Leon serg. 1939 R. 12 I. 17.07.1941
158 Chiţu Nicolae sold. 1940 R.2/9 V. Gd. 02.07.1941
159 Cimpoieşi Mihai sold. R.6 I. Gd. 10.07.1941
160 Cimpoieşu D-tru Mihai sold. 1930 R. 11 I. 1919, Puieşti, Vaslui 07.07.1941
161 Ciobanu I.Ion sold. 1941 R. 11 I. 08.07.1941
162 Ciobănaşu V. Vasile sold. 1941 R. 11 I. 08.07.1941
163 Ciocoi D. Niculae sold. 1941 R. 21 I 13.07.1941
164 Ciupitu I. Gheorghe serg. 1926 R. 11 I. 09.07.1941
165 Ciupitu I. Damian sold. 1932 R.6 I. Gd. Cernica, Ilfov 08.07.1941
166 Clejanu T. Gheorghe sold. 1937 R. 1/2 V.Gd. 01.07.1915, Măgura, Teleorman 10.07.1941
167 Cloos Richard sold. 1941 R. 12 I. 10.07.1941
168 Coadă Gheorghe sold. 1931 R. 24. I. 1910, Bacău, Bacău 06.07.1941
169 Codreanu Gheorghe sold. 1934 R. 11 I. 09.07.1941
170 Coisni Ioan sold. 1934 R. 12 I. Negreşti, Vaslui
171 Cojoc Gheorghe sold. 1939 R. 24. I. 24.02.1915, Corbiţa, Vrancea 07.07.1941
172 Cojocaru Dumitru sold. 1937 R. 12 I. 08.07.1941
173 Coman Gheorghe cap. 1933 R. 11 I. 08.07.1941
174 Condruţă N. Vasile frt. 1929 R. 12 I. 16.07.1941
175 Condurache Sandu serg. 1930 R. 12 I. 08.07.1941
176 Condurache Constantin sold. 1937 R. 12 I. 10.07.1941
177 Condurache Gh.Constantin serg. 1930 R. 24. I. 03.10.1908, Corod, Galaţi 09.07.1941
178 Constantin S. Tudor serg.maj 1935 R. 1/2 V.Gd. 13.07.1913, Corbeanca, Ilfov 11.07.1941
179 Constantin N. Irimia sold. 1931 R.1/2 V. Gd. 15.10.1909, Dridu, Ialomiţa 04.07.1941
180 Constantin I. Sterică sold 1934 R. 11 I. 18.07.1941
181 Constantinescu Gh. Gheorghe sold. 1930 R.6 I. Gd. Fundulea, Călăraşi 08.07.1941
182 Corcodel Gh. Dumitru sold. 1935 R. 11 I. 08.07.1941
183 Corcodel Gh. Constantin sold. 1929 R. 11 I. 08.07.1941
184 Cornea D. Mihail frt. 1937 R.6 I. Gd. 14.04.1915, Motru, Gorj 08.07.1941
185 Corneanu Gheorghe frt.T.R. 1938 R. 12 I. 08.07.1941
186 Coslovschi S. Alexandru serg. 1935 R. 8 Cl. 14.07.1941
187 Costache D. Ioan sold. 1930 R. 5 Art. 30.09.1908, Scopoşeni, Iaşi 08.07.1941
188 Costandache Alexandru cap. 1927 R. 11 I. 10.11.1905, Corni, Galaţi 16.06.1941
189 Costandache Vasile cap. 1927 R. 11 I. 02.01.1905, Galaţi, Galaţi 08.07.1941
190 Costea Ap. Moisă frt. 1941 R. 12 I. Stănileşti, Vaslui
191 Costea M. Ioan cap. 1941 R. 24. I. 24.10.1918, Cosmeşti, Galaţi 11.07.1941
192 Costea Ioan sold. R.6 I. Gd.
193 Costei M. Constantin serg. 1929 R. 24. I. 23.10.1907, Scânteia, Iaşi 09.07.1941
194 Costescu C. Constantin slt. R. 11 I. 25.07.1941
195 Cotea N. Gheorghe sold. 1933 R.6 I. Gd. Ungheni, Iaşi 15.07.1941
196 Cotrocea F. Alexandru sold. 1941 R.6 I. Gd. Răşmireşti, Teleorman 07.07.1941
197 Cozlovschi S. Alexandru serg. 1935 Reg. 8 Cl. 14.07.1941
198 Cozma Gh. Ioan sold. 1938 R. 24 I. 09.04.1919, Buciumeni, Galaţi 15.07.1941
199 Crăciun I. Vasile sold. 1935 R.6 I. Gd. Hoceni, Vaslui 07.07.1941
200 Crăescu Gheorghe sold. 1930 R. 24. I. Tăcuta, Vaslui 09.07.1941
201 Craja A. Petre sold. 1941 Reg. 21 I 15.07.1941
202 Creţu V. Nicolae sold. 1936 R.6 I. Gd. Dumbrava, Timiş 07.07.1941
203 Creţu Gh. Vasile frt. 1939 R. 8 Cl. 14.07.1941
204 Crişan M. Laurenţiu frt. T.R. 1934 R.6 I. Gd. Sighişoara, Mureş 09.07.1941
205 Cristache P. Constantin sold. 1941 R.1/2 V. Gd. 09.05.1919, Sineşti, Ialomiţa 04.07.1941
206 Criste I. Iordache serg. 1933 R. 24. I. 10.11.1911, Valea Mărului, Galaţi 12.07.1941
207 Cristea Gh. Ioan sold. 1941 R. 24. I. 10.10.1919, Şerbăneşti, Vrancea 07.07.1941
208 Cristea Oprişan sold. 1931 R. 24. I. 09.07.1941
209 Cristea Stoica sold. 1935 R. 11 I. 18.07.1941
210 Cristea Florea sold. 1937 R.2/9 V. Gd. 02.07.1941
211 Cristescu Ştefan slt. R. 21 I. 13.07.1941
212 Criuleanu Haralambie sold. 1932 R. 11 I. 08.07.1941
213 Croitoru T. Mihai sold. 1941 R. 11 I. 08.07.1941
214 Croitoru Gh.Constantin sold. 1927 R. 11 I. 1905, Vaslui, Bârlad 09.07.1941
215 Croitoru Petre serg. 1939 R. 11 I.
216 Cruceanu C. Constantin sold. 1932 R. 24. I. 13.12.1910, Gohor, Galaţi 09.07.1941
217 Cucu Gheorghe serg. 1934 R. 12 I. 08.07.1941
218 Culbeci G. Ioan sold. 1935 R. 24. I. 27.02.1913, Griviţa, Vaslui 08.07.1941
219 Culibaba Ştefan cap. 1941 R. 24 I. 17.07.1941
220 Curtaşu Gh. Dumitru sold. 1941 R.1/2 V. Gd. 15.03.1915, Călugăreni, Giurgiu 29.06.1941
221 Dan Neculae sold. 1930 R. 11 I. 08.07.1941
222 Dăneş V.Vasile cap. 1935 R. 24. I. 15.10.1913, Bogheşti, Vrancea 07.07.1941
223 Dănescu Traian serg. 1933 R.1/2 V. Gd. 09.06.1911, Bucureşti 07.07.1941
224 Dănilă Gh. Ioan serg. 1933 R. 24. I. 02.04.1911 12.07.1941
225 Dănilă S. Pascal cap. 1933 R. 11 I. 08.07.1941
226 Dărăban Nicolae plt. T. R. R. 1/2 V.Gd. 26.06.1941
227 Darie Vasile sold. 1937 R. 24 I. 09.07.1941
228 Darie Titus serg. 1928 R. 11 I. 08.07.1941
229 Darie Vasile sold. 1937 R. 24. I. 09.07.1941
230 Datu Ştefan sold. 1941 R. 24. I.
231 David Emil cap. 1929 R. 12 I. 08.07.1941
232 David Gh. Dumitru sold. 1930 R. 24. I. 1908, Lipova, Bacău 13.07.1941
233 Dediu Ioan sold. 1926 R. 12 I.
234 Diaconu V. Ion sold. 1941 R. 11 I. 08.07.1941
235 Diaconu Constantin plt. T.R. R. 12 I. 08.07.1941
236 Diaconu Savin slt. R R. 24 I. 09.07.1941
237 Dimofte Gheorghe serg. 1936 R. 12 I. 08.07.1941
238 Dimofte Vasile cap. 1933 R. 12 I. 10.07.1941
239 Dinicu Toma frt. 1934 R. 11 I. 08.07.1941
240 Dinu D. Pascu sold. 1941 R.1/2 V. Gd. 06.10.1919, Dascălu, Ilfov 05.07.1941
241 Dinu Gh. Ioan cap. 1934 R. 21 I. 15.07.1941
242 Diţă Vasile sold. 1930 R. 24. I. 1908, Ciorteşti, Iaşi 07.07.1941
243 Dobre Gh. Mihaiu sold. 1937 R. 1/2 V.Gd. 19.01.1915, Corbii Mari, Dâmboviţa 07.07.1941
244 Dobrică I. Constantin sold. 1941 R. 1/2 V.Gd. 03.12.1919, Moşteni, Teleorman 14.07.1941
245 Dobrin Niţă sold. 1937 R. 11 I. 09.07.1941
246 Dobrin Ioan sold. 1936 R. 24. I. 06.08.1912, Coroieşti, Vaslui 12.07.1941
247 Dodan Eremia sold. 1931 R. 12 I. 10.07.1941
248 Dodu I. Eftimie serg. 1937 R.1/2 V. Gd. 07.07.1941
249 Dolea Alexandru cap. T.R. 1934 R. 12 I. 08.07.1941
250 Done Sterian sold. 1941 R. 11 I. 07.07.1941
251 Donici I. Ioan sold. 1938 R. 5 Art. 15.07.1916, Matca, Galaţi 11.07.1941
252 Donu Vasile sold. 1934 R. 24. I. 09.02.1919 15.07.1941
253 Dorobanţu Nicolae sold. 1938 R.6 I. Gd. 05.07.1917, Dumbrava, Prahova 08.07.1941
254 Dorobanţu Niculae sold. 1936 R. 21 I. 14.07.1941
255 Drăgan I. Simion sold. 1937 R. 11 I. 08.07.1941
256 Drăgan Gheorghe sold. 1935 R.11 I. 09.07.1941
257 Drăgan Timofte sold. 1939 R. 5 Art. 19.07.1941
258 Drăgăstan I.Gavrilă serg. 1937 R. 24. I. 24.05.1915, Huruieşti, Bacău 08.07.1941
259 Dragomir Gheorghe serg. 1934 R. 12 I.
260 Dragomir N. Sterian frt. 1930 R. 11 I. 08.08.1913, Drăgăneşti, Teleorman 08.07.1941
261 Drăgulescu Gr. Constantin sold. 1941 Reg. 1/2 V.Gd. 22.03.1922, Baia de Jos, Mehedinţi 09.07.1941
262 Drăguţ A. Marin sold. 1937 R. 1/2 V.Gd. 05.05.1915, Zimnicea, Teleorman 12.07.1941
263 Dranga Tănase sold. 1930 R. 12 I. 08.07.1941
264 Druţă Gh. Sandu plt. T.R. 1941 R. 24. I. 06.06.1920, Umbrăreşti, Galaţi 07.07.1941
265 Drutiu Gh. Sava sold. 1926 R. 11 I. 15.07.1941
266 Dudău Gheorghe sold. 1941 R. 12 I.
267 Dumbravă Constantin sold. 1941 R.6 I. Gd. 06.07.1941
268 Dumitraşcu I.Ioan sold. 1931 Cp. 40 A.C. 1909, Săveni, Ialomiţa 09.07.1941
269 Dumitriu D. Ioan cap. 1933 R. 24. I. 26.04.1911, Brăhăseşti, Galaţi 07.07.1941
270 Dumitru Dumitru sold. 1940 R. 12 I.
271 Dumitru Marin sold. 1938 R. 1/2 V.Gd. 25.11.1911, Sineşti, Ialomiţa 23.09.1941
272 Dumitru Gheorghe sold. 1935 R. 21 I. 15.07.1941
273 Dumitru St. Ilie serg. T.R. 1934 R. 8 Cl. 13.07.1941
274 Dumitru Mihalache cap. 1928 R. 11 I. 1906, Măcişeni, com. Corni, Galaţi 08.07.1941
275 Emanuel Gheorghe cap. 1928 R. 11 I. 09.07.1941
276 Enache Sotir serg. 1937 R. 24. I. 09.19.1915 10.07.1941
277 Enache N Iordache sold 1929 R. 11 I. 08.07.1941
278 Enache A. Mihai sold. 1941 R. 5 Art. 16.05.1919, Homocea, Vrancea 08.07.1941
279 Enciu T. Manole sold. 1934 R. 11 I. 1912, Galaţi, Galaţi 08.07.1941
280 Encuţă Neculai sold. 1930 R. 24. I.
281 Ene Gheorghe sold. 1941 R. 11 I. 08.07.1941
282 Ene Tănase cap. 1935 R. 24. I. 08.09.1911, Lieşti, Galaţi 14.07.1941
283 Ene Gheorghe cap. 1936 R. 17 I. 13.07.1941
284 Ene Ioan frt. 1938 R. 17 I. 13.07.1941
285 Ene Ioniţă serg. 1930 R. 5 Art. 04.01.1908, Independenţa, Galaţi 08.07.1941
286 Ene Ştefăniţă frt. 1934 R. 12 I. 15.07.1941
287 Ene Costache sold. 1929 R. 11 I. 10.07.1941
288 Enea A. Ioan sold. R.6 I. Gd. 10.07.1941
289 Epure Vasile sold. 1926 R. 11 I. 08.07.1941
290 Eremia Constantin frt. 1940 R. 2/9 V.Gd. Dridu, Ialomiţa 17.07.1941
291 Fătu . Vasile. R sold. 1926 R. 11 I. 08.07.1941
292 Faur Gh. Petrache sold. 1929 R. 11 I. Dolheşti, Iaşi
293 Feifer Victor serg. T.R. 1939 R. 11 I. 09.07.1941
294 Feraru V. Costache sold 1934 R. 11 I. 17.07.1941
295 Ferţu Gh. Iorgu serg 1933 R. 24. I. 1911, Ţepu, Galaţi 09.07.1941
296 Filimon Constantin sold. 1941 R. 12 I. 08.07.1941
297 Filip C. Traian sold. 1938 R.1/2 V. Gd. 12.08.1914, Bucureşti
298 Filipescu A. Grigore cap. 1940 R.6 I. Gd. 06.04.1920, Brezniţa, Mehedinţi 10.07.1941
299 Finichiu S. Anghel sold. 1937 R. 1/2 V.Gd. 04.07.1915, Săpunari, Lehliu, Călăraşi 12.07.1941
300 Flencan Niculae sold. 1935 R.6 I. Gd. 19.02.1913, Buftea, Ilfov 06.07.1941
301 Florea Paraschiv serg. 1930 R. 11 I. 18.07.1941
302 Florea D. Dumitru frt. 1931 R. 1/2 V.Gd. 10.08.1909, Bucureşti 22.06.1941
303 Florea T. Nicolae sold. 1941 R. 1/2 V.Gd. 13.02.1919, Fundulea, Călăraşi 07.07.1941
304 Floroiu A. Dumitru sold. 1937 R. 24. I. 09.07.1915, Cosmeşti, Galaţi 15.07.1941
305 Flutur Constantin Gheorghe cap. 1931 R. 11 I. 26.09.1909, Cudalbi, Galaţi 08.07.1941
306 Fluture Constantin sold. 1934 R. 12 I. 10.07.1941
307 Fotache I. Năstase sold. 1941 R. 11 I. 12.07.1941
308 Frangulea Vasile cap. 1938 R. 11 I. 09.07.1941
309 Frăţilă M. Petru frt. 1935 R. 24. I. 04.04.1913, Barcea, Galaţi 06.07.1941
310 Fulger M. Constantin cap. T.R. 1935 R. 11 I. 1913, Băneasa, Constanţa. 08.07.1941
311 Fulger V. Vasile sold. 1934 R. 11 I. 08.07.1941
312 Galan V. Costache sold. 1930 R. 24. I. 1908, Tibăneşti, Iaşi 10.07.1941
313 Galiţă Vasile serg. 1938 R. 12 I. 10.07.1941
314 Gârneţă V.Ioan sold. 1934 R. 24. I. 05.02.1912, Găiceana, Bacău 07.07.1941
315 Gâscă Vasile cap. 1940 R. 12 I.
316 Gavrilă I. Vasile sold. 1935 R. 24. I. 24.10.1913, Răchitoasa, Bacău 07.07.1941
317 Gavriliţă Gh. Virgil sold. 1941 R. 24. I. 27.10.1919, Corod, Galaţi 09.07.1941
318 Geantău Costică sold. R. 24. I.
319 Gelea L. Dumitru sold. 1931 R. 1/2 V.Gd. 10.06.1909, Dărăşti, Ilfov
320 Geragos D. Abraham sold. 1936 R.1/2 V. Gd. 12.08.1914, Bucureşti 06.07.1941
321 Gheorghe Dumitru cap. 1937 R. 21 I. 25.02.1913, Tărtăşeşti, Dâmboviţa 15.07.1941
322 Gheorgheiu Gheorghe cap. 1932 R. 12 I. 08.07.1941
323 Gheorghiu Mihail serg. 1940 R. 24. I. 06.01.1918, Gohor, Galaţi
324 Gheorghiu Constantin sold. 1941 R. 12 I.
325 Ghilencea Alexandru sold. 1941 R.6 I. Gd. 14.04.1919, M.Kogălniceanu, Ialomiţa 04.07.1941
326 Ghimici Vasile serg. maj. R. 24 I. 12.07.1941
327 Ghiţă S. Constantin serg. 1941 R.6 I. Gd. 16.02.1919, Glodeanu Sărat, Buzău 06.07.1941
328 Ghiţă F. Tudor sold. 1930 R. 1/2 V.Gd. 10.10.1907, Dărăşti, Ilfov 05.07.1941
329 Ghiugan I.Damian cap. 1934 R. 24. I. 22.05.1912, Şerbăneşti, Vrancea 08.07.1941
330 Giurgea Gh.Iancu sold. 1935 R. 24. I. 11.03.1913, Valea Mărului, Galaţi 09.07.1941
331 Golan V. Costache sold. 1930 R. 24. I. 10.07.1941
332 Gorga Zaharia serg. 1935 R. 12 I. 08.07.1941
333 Gradea I. Mihai serg 1936 R. 11 I. 08.07.1941
334 Grădişteanu I. Mihail sold. 1941 R. 11 I. 16.07.1941
335 Grigoraş Neculai sold. 1941 R. 24. I. 14.08.1917, Răchitoasa, Bacău 12.07.1941
336 Grigoraş Alexandru sold. 1941 R. 12 I.
337 Grigoraş Vasile sold. 1936 R. 5 Pi. 05.07.1941
338 Groapă Gheorghe sold. 1935 R. 24. I. 14.02.1913, Stănişeşti, Bacău 10.07.1941
339 Grobnic Gh. Neculai slt. R. 24. I. 06.12.1912 09.07.1941
340 Grosu Vasile sold. 1941 R. 24. I. 1919, Negrileşti, Galaţi 09.07.1941
341 Grosulescu I. Ioan sold. 1941 R. 24. I. 21.10.1919, Şerbăneşti, Vrancea 08.07.1941
342 Grosulescu D. Anton cap. 1940 R. 5 Art. 21.05.1918, Tecuci, Galaţi 08.07.1941
343 Guşă Dumitru sold. R.6 I. Gd.
344 Guţanu I. Constantin serg. 1934 R. 24. I. 10.07.1941
345 Guţulescu Gh. Ioan sold. R.6 I. Gd. 10.07.1941
346 Hagiu S. Constantin sold. 1933 R. 24. I. 1916, Umbrăreşti, Galaţi 08.07.1941
347 Hanganu N.Gheorghe cap. 1929 R. 24. I. 28.10.1907, Ivăneşti, Vaslui 09.07.1941
348 Hârtescu Constantin cap. 1935 R. 24. I. 12.12.1913, Coloneşti, Bacău 07.07.1941
349 Hăulică Tiberiu serg. 1938 R. 12 I. 08.07.1941
350 Hazazup Dumitru sold. 1933 R. 12 I. 08.07.1941
348 Hârtescu Constantin cap. 1935 R. 24. I. 12.12.1913, Coloneşti, Bacău 07.07.1941
349 Hăulică Tiberiu serg. 1938 R. 12 I. 08.07.1941
350 Hazazup Dumitru sold. 1933 R. 12 I. 08.07.1941
351 Herăscu N. Ion sold. 1935 R.1/2 V. Gd. 04.04.1913, Mitreni, Călăraşi 07.07.1941
352 Hilohi A. Petrachi sold. 1941 R. 11 I. 15.07.1941
353 Hodiac P. Profirie cap. T.R. 1934 R. 5 Art. 04.02.1912, Hodiac, Chilia Nouă 08.07.1941
354 Hodoroca M. Constantin cap. 1930 R. 24. I. 1908, Negreşti, Vaslui 06.07.1941
355 Hodorogea Gh. Neculai sold. 1934 R. 24. I. 05.05.1912, Corbiţa, Vrancea 09.07.1941
356 Hodorogea Gh. Radu sold. 1941 R. 5 Art. 12.02.1919, Corbiţa, Vrancea 08.07.1941
357 Holban St. Marin sold. 1928 R.11 I. 08.07.1941
358 Horea Scarlat serg. 1935 R. 12 I. 17.07.1941
359 Hrincu Constantin sold. 1941 R. 11 I. 08.07.1941
360 Hristea Hristache sold. 1928 R. 11 I. 08.07.1941
361 Hruba C.Gheorghe sold. 1941 R. 24. I. 28.02.1919, Garoafa, Vrancea 07.07.1941
362 Huideş I. Victor sold. 1941 R. 24. I. 29.03.1919, Corbiţa, Vrancea 12.07.1941
363 Hulea Iordache 1935 R. 24. I. 21.06.1913, Negreşti, Vaslui 06.07.1941
364 Huluba Dumitru sold. 1932 R. 12 I. 08.07.1941
365 Humă Gh. Vasile cap. 1929 R. 24. I. 11.07.1907, Dumeşti, Vaslui 09.07.1941
366 Hurdubae Gheorghe sold. 1927 R. 11 I. Tanacu, Vaslui 08.07.1941
367 Hurduc Enache sold. 1932 R. 12 I. 08.07.1941
368 Hurduc Petrache sold. R. 12 I.
369 Hurmuţ Ioan sold. 1937 R. 24. I. 07.07.1941
370 Huştiu Gheorghe cap. 1931 R. 12 I. 10.07.1941
371 Huştiu Gh. Constantin serg. 1938 R. 24. I. 06.07.1916, Văleni, Vaslui 08.07.1941
372 Huzum N. Neculai serg. 1939 R. 24. I. 24.03.1917, Corod, Galaţi 09.07.1941
373 Huzum H. Ioan sold. 1941 R. 24. I. 11.07.1919, Corod, Galaţi 09.07.1941
374 Iacob N. Petre serg. 1936 R.6 I. Gd. 14.07.1941
375 Iacob Gh. Constantin sold. 1937 R. 5 Art. 20.12.1915, Vultureşti, Bacău 08.07.1941
376 Iancu I. Nicolae cap. 1935 R. 2/9 V.Gd. 01.08.1913, Tătăreştii de Jos, Teleorman 07.07.1941
377 Iancu Dumitru plt. T.R. R.6 I.Gd Moviliţa, Ialomiţa 18.07.1941
378 Iancu C. Ion sold. 1941 R. 11 I. 08.07.1941
379 Iancu Ion sold. 1931 R. 12 I. 08.07.1941
380 Iftimie T. Gheorghe sold. 1935 R. 11 I. 09.07.1941
381 Iftimie Gh. Gheorghe slt. R. 24. I. 09.07.1941
382 Iftode Gheorghe serg. 1936 R. 12 I. 08.07.1941
383 Igescu Gh. Ion sold. 1929 R. 11 I. 09.07.1941
384 Ignat Gr. Mihai sold. 1927 R. 11 I. 08.07.1941
385 Ilie V. Gheorghe sold. 1937 R. 11 I. 09.07.1941
386 Ilie Tudor serg.maj. R. 12 I. 10.07.1941
387 Ilie D. Petruţ sold. 1941 R. 24. I. 26.07.1919, Găiceana, Bacău 09.07.1941
388 Ilie I. Dumitru sold. 1934 R. 5 Art. 01.12.1912, Umbrăreşti, Galaţi 11.07.1941
389 Iliescu Ignat aj.slt. R. 12 I. 08.07.1941
390 Îngean A. Radu sold. 1941 R. 21 I. 14.07.1941
391 Ioan Dumitru sold. 1939 R. 2/9 V.Gd. 02.07.1941
392 Ioan D. Grigore sold. 1931 R. 2/9 V.Gd. 08.08.1909, Grecii de Jos, Ialomiţa 12.07.1941
393 Ioanaşcu Gh. Ioan serg. 1939 R. 24. I. 31.12.1920, Iveşti, Galaţi 07.07.1941
394 Ioanşcu V. Sandu sold. 1935 R. 24. I. 07.11.1913, Tudor Vladimirescu, Galaţi 08.07.1941
395 Ion S. Ion sold. 1941 R. 11 I. 08.07.1941
396 Ion Z. Ion sold. 1935 R.1/2 V. Gd. 09.06.1913, Vânătorii Mici, Giurgiu 05.07.1941
397 Ionaşcu Toader cap. T.R. 1935 R. 24. I. 05.1912, Şerbăneşti, Vrancea 09.07.1941
398 Ionescu Gh. Alexandru sold. 1930 R.6 I. Gd. 09.05.1908, Snagov, Ilfov 08.07.1941
399 Ionescu Eugen Ilarion plt. T.R. R.1/2 V.Gd. 18.07.1941
400 Ionescu Nicolae slt. R. 12 I.
401 Ionescu C. Virgil serg. 1931 R. 1/2 V.Gd. 07.10.1909, Câmpina, Prahova 07.07.1941
402 Ionescu I. Paraschiv sold. 1935 R. 24. I. 14.07.1941
403 Ioniţă Gheorghe sold. 1935 R. 12 I. 01.06.1913, Turbaţi, Ilfov 18.07.1941
404 Ioniţă Petre sold. 1941 R. 11 I. 09.07.1941
405 Ioniţă P. Ioan sold. 1941 R. 24 I. 01.02.1919, Focşani, Vrancea
406 Ioniţă V. Sava sold. 1931 R. 11 I. 16.07.1941
407 Iordache Toma cap. 1926 R. 11 I. 01.10.1904, Galaţi, Galaţi 08.07.1941
408 Iordache St. Nicolae cap. 1936 R. 21 I. 15.07.1941
409 Iordăchescu Petre plt. T.R. R. 24. I. 12.07.1941
410 Irimia Ioan serg. 1940 R. 24. I. 09.07.1941
411 Ivan I. Ion frt. 1934 R.1/2 V. Gd. 22.09.1912, Vărăşti, Giurgiu 06.07.1941
412 Ivan Gheorghe serg. 1938 R. 12 I. 08.07.1941
413 Ivaşcu Alexandru sold. 1939 R.6 I. Gd. 07.07.1941
414 Jerdeanu Milea cap. 1940 R. 12 I. 08.07.1941
415 Kaiser I. Wilhelm sold. 1938 R.1/2 V. Gd. 11.11.1916, Reşiţa, Caraş Severin 28.07.1941
416 Kling M. Iosif sold. 1932 R.6 I. Gd. Sântana (fostă Sf. Ana), Arad 07.07.1941
417 Kumaus A. Nicolae sold. 1941 R.1/2 V. Gd. 06.12.1919, Giarmata, Timiş 04.07.1941
418 Lăpuşneanu Nicolae sold. 1930 R. 12 I. 10.07.1941
419 Lascu Ioan lt. av. Fl. 1 V. 12.07.1941
420 Lazăr Pascal cap. 1929 R. 12 I. 17.07.1941
421 Lazăr Ion frt. 1926 R. 11 I. 1904, Bujoru, Teleorman 08.07.1941
422 Lazăr Ioan cpt. R. 12 I. 08.07.1941
423 Leaţu Gheorghe slt. R. 24. I. 09.07.1941
424 Lefter Remus sold. T.R. 1941 R.6 I. Gd. 09.07.1941
425 Lefter Gr. Manolache cap. 1926 R. 11 I. 08.07.1941
426 Lefter T. Ion cap. 1926 R. 11 I. 21.04.1904, Galaţi, Galaţi 08.07.1941
427 Lehănceanu N. Gheorghe sold. 1935 R. 24. I. 10.05.1913, Negrileşti, Galaţi 11.07.1941
428 Leu Ştefan sold. 1941 R. 11 I. 08.07.1941
429 Luchian Constantin sold. 1930 R. 24. I.
430 Lucuţă C. Neculai sold. 1930 R. 24. I. 21.06.1908, Griviţa, Galaţi 12.07.1941
431 Luncă Ioan sold. 1929 R. 12 I. 10.07.1941
432 Lungu Dumitru sold. 1932 R. 12 I. 08.07.1941
433 Lungu Dumitru frt. R.6 I. Gd. 10.07.1941
434 Lungu Alexandru cap. 1935 R. 12 I. 08.07.1941
435 Lupan Ioan sold. 1941 R. 12 I. 10.07.1941
436 Lupoae Toader sold. 1936 R. 24. I. 12.07.1941
437 Lupu V. Ion cap. 1935 R. 11 I. 08.07.1941
438 Lupu M. Costică sold. 1937 R. 11 I. 09.07.1941
439 Lupu S. Gheorghe sold. 1931 R.6 I. Gd. 23.04.1909, Furculeşti, Teleorman 07.07.1941
440 Lupu Mihai sold. 1930 R. 24. I. 1908, Soleşti, Vaslui 09.07.1941
441 Maftei Ioan serg. 1934 R. 12 I. 08.07.1941
442 Mâinea N. Neagu sold. 1941 R. 1/2 V.Gd. 22.08.1919, Roşiorii de Vede, Teleorman 08.07.1941
443 Malache Teodor frt. 1935 R. 12 I. 16.07.1941
444 Manafu Marin sold. 1928 R. 11 I. 1908, Galaţi, Galaţi 09.07.1941
445 Mândru V. Ioan sold. 1935 R. 24. I. 28.04.1913, Ţepu, Galaţi 06.07.1941
446 Mândruţ D.Nicolae cap. 1939 R.6 I. Gd. 30.03.1917, Hurezani, Gorj 07.07.1941
447 Mane M. Stancu sold 1941 R. 1/2 V.Gd. 06.10.1919, Mavrodin, Teleorman 11.07.1941
448 Manea C. Vasile sold. 1941 R.1/2 V. Gd. 15.07.1919, Hotarele, Girgiu 06.07.1941
449 Manea Ioan serg. 1933 R. 24. I. 17.07.1941
450 Manolache A. Petrache sold. 1927 R. 11 I. 14.01.1908, Pechea, Galaţi 07.07.1941
451 Manolache Gh. Vasile sold. 1931 R. 24. I. 24.09.1909, Dragomireşti, Vaslui 14.07.1941
452 Manole T. Dumitru sold. 1933 R. 24. I. 14.10.1911, Barcea, Galaţi 09.07.1941
453 Manoliu Bratu Vasile cap. 1935 R. 24. I. 06.10.1913, T. Vladimirescu, Galaţi 09.07.1941
454 Maraş Gr. Ion cap. 1936 R. 24. I. 25.12.1914, Iveşti, Galaţi 12.07.1941
455 Marcu Vasile sold. 1932 R. 12 I. 08.07.1941
456 Mareş Ioan sold. 1932 R. 21 I. 12.07.1941
457 Marin  Constantin sold. 1927 R. 11 I. 07.07.1941
458 Marin C. Constantin slt. R. 24. I. 19.02.1920 24.08.1941
459 Marinoaia Niculae sold. 1926 R. 11 I. 08.07.1941
460 Mastacan Vasile sold. 1929 R. 12 I. 10.07.1941
461 Mâţă Iorgu serg. 1933 R. 12 I. 16.07.1941
462 Matei D. Vasile sold. 1936 R. 1/2 V.Gd. 14.03.1914, Mihăileşti, Giurgiu 15.07.1941
463 Matei Gh. Dumitrache serg. 1937 R. 24. I. 22.08.1915, Matca, Galaţi 09.07.1941
464 Matei C. Ştefanache sold. 1941 R. 24. I. 26.03.1919, Lieşti, Galaţi 07.07.1941
465 Maxim V. Ştefan sold. 1931 R. 24. I. 11.06.1909, Hoceni, Vaslui 08.07.1941
466 Mâzdrac I. Constantin sold. 1941 R.1/2 V. Gd. 14.05.1919, Dobroteşti, Teleorman 04.07.1941
467 Medeleanu Tănase sold. 1932 R. 24. I. 30.07.1910, Ghidigeni, Galaţi 08.07.1941
468 Mera Gh. Alexandru slt. R. 24. I. 28.01.1914 09.07.1941
469 Mihai P. Florea cap. 1936 R. 1/2 V.Gd. 02.01.1914, Crevenicu, Teleorman 12.07.1941
470 Mihai D. Dumitru serg. 1939 R.6 I. Gd. Munteni, Ialomiţa 06.07.1941
471 Mihai Grigore Alexandru sold. 1930 R.11 I. 09.07.1941
472 Mihai Apostol sold. 1941 R. 11 I. 1919, Cudalbi, Galaţi 10.07.1941
473 Mihai Ioan sold. 1930 R.12 I. 10.07.1941
474 Mihai Vasile sold. 1938 R.11 I. 07.07.1941
475 Mihai S. Constantin sold. 1931 R. 24. I. 07.07.1941
476 Mihai V. Constantin sold. 1936 R. 24. I. 1914, Negreşti, Vaslui 09.07.1941
477 Mihăilă Dumitru sold. 1937 R. 21 I. 12.07.1941
478 Mihăilescu F. Octavian plt. T.R. R.1/2 V. Gd. 22.06.1941Murgeni (fost Cârja), Vaslui 22.06.1941
479 Mihaiu C. Gheorghe sold. 1934 R. 1/2 V.Gd. 29.01.1911, Dragomireşti-Vale, Ilfov 09.07.1941
480 Mihalache A. Dumitru cap. T.R. 1936 R. 24. I. 28.08.1916 11.07.1941
481 Mihalcea V. Sandu serg. 1934 R. 11 I. 15.07.1941
482 Mihordea Constantin sold. 1941 R. 12 I. 10.07.1941
483 Milea Iorgan sold. 1936 R. 11 I. 09.07.1941
484 Milea Alexandru serg. 1938 R. 11 I. 1919, Dodeşti, Vaslui 10.07.1941
485 Milea Ioan sold. 1935 R. 24 I. 09.07.1941
486 Mindru E. Stavrica sold. 1935 R. 11 I. 08.07.1941
487 Mircea F. Ilie cap. 1939 R. 21 I. 12.07.1941
488 Miron Dumitru sold. 1934 R. 12 I. 08.07.1941
489 Mititelu C. Ilie sold 1934 R. 6 i.Gd.
490 Mitrofan I. Vasile serg. 1937 R. 11 I. 08.07.1941
491 Mitrofan Pavel serg. 1940 R. 12 I. 10.07.1941
492 Mitroi Voicu sold. 1930 R.6 I. Gd.
493 Miu Gh. Ioan sold. 1937 R. 1/2 V.Gd. 21.06.1915, Beuca, Teleorman 14.07.1941
494 Miu M. Marin sold. 1931 R.6 I. Gd. 06.07.1941
495 Mocănaşu Vasile sold. 1941 R. 12 I. 08.07.1941
496 Mocanu Andrei frt. 1934 R. 12 I. 08.07.1941
497 Mocanu Vasile sold. 1928 R. 12 I. 10.07.1941
498 Modiga Gheorghe sold. 1941 R. 12 I. 08.07.1941
499 Moise Gheorghe sold. 1941 R. 12 I. 08.07.1941
500 Moise Busuioc sold 1941 R.6 I. Gd.
501 Moise Neculai sold. 1937 R. 24. I. 09.07.1941
502 Moldoveanu Vasile sold. 1938 R. 11 I. 08.07.1941
503 Moldoveanu Gh. Grigore sold. 1931 R.6 I. Gd. Niculiţel, jud. Tulcea 07.07.1941
504 Moloşescu Ioan sold. 1930 R. 12 I.
505 Moroşanu Ion sold. 1930 R. 24. I. 12.07.1941
506 Moşescu Constantin serg. T.R. 1930 R. 24. I. 10.07.1941
507 Motănaş N. Gheorghe sold. 1941 R. 30 Art. 14.04.1919, Perieni, Vaslui 13.07.1941
508 Moţoc I. Constantin sold. 1935 R. 24. I. 24.03.1913, Ungureni, Bacău 10.07.1941
509 Movilă Gh. Ioan serg. 1938 R. 11 I. 08.07.1941
510 Munteanu Gh. Costică serg. 1938 R. 11 I. 08.07.1941
511 Munteanu C. Dumitru serg. T.R. 1933 R. 11 I. 08.07.1941
512 Munteanu M. Mihai cap. 1928 R. 11 I. 08.07.1941
513 Munteanu Dumitru sold. 1938 R. 12 I. 08.07.1941
514 Munteanu Ştefan sold. 1941 R. 12 I.
515 Munteanu I. Constantin sold. 1941 R. 24. I. 04.06.1919, Găiceana, Bacău 07.07.1941
516 Munteanu V. Ilie sold. 1941 R. 24. I. 24.04.1919, Orbeni, Bacău 07.07.1941
517 Murgu Vasile sold. 1933 R. 24. I. 07.07.1941
518 Nae D. Gheorghe sold. 1936 R.1/2 V. Gd. 27.07.1914, Cartojani, Giurgiu 06.07.1941
519 Nagacevschi Alex. serg. T.R. 1932 R. 12 I. 08.07.1941
520 Nasta D. Nicolae sold. 1936 R. 1/2 V.Gd.
521 Năstase N. Stanciu serg. 1929 R. 11 I. 08.07.1941
522 Năstase N Constantin sold. 1927 R. 11 I. 01.09.1905, Căvădineşti, Galaţi 17.06.1941
523 Năstruţ Vasile sold. 1933 R. 12 I. 10.07.1941
524 Naviu M. Vasile sold. 1936 R.1/2 V. Gd. 05.07.1941
525 Nechita Constantin cap. 1929 R. 12 I. 08.07.1941
526 Nechita Gheorghe sold. 1932 R. 12 I. 10.07.1941
527 Necula S. Alexandru sold. 1941 R.6 I. Gd. 07.07.1941
528 Neculai Pavel sold. 1941 R. 12 I. 17.07.1941
529 Neculau Alexandru cap. 1929 R. 12 I.
530 Nedea Radu sold. 1936 R.6 I. Gd. 06.07.1941
531 Nedelcu N. Lazăr serg. 1932 R. 1/2 V.Gd. 16.05.1910, Plătăreşti, Călăraşi 07.07.1941
532 Nedelcu Radu sold. 1932 R. 1/2 V.Gd. 07.07.1941
533 Nedelcu P. Constantin sold. 1935 R. 24. I. 01.05.1913, Buciumeni, Galaţi 09.07.1941
534 Nedelea Gh. Ilie sold. 1937 R. 1/2 V.Gd. 19.02.1915, Singureni, Giurgiu 09.07.1941
535 Neghina T Ştefan cap. 1933 R. 11 I. 09.07.1941
536 Negrilă B. Stan sold. 1932 R. 1/2 V.Gd. 08.11.1907, Măgura, Teleorman 12.07.1941
537 Negruţ Ioan serg. 1939 R. 12 I. 15.07.1941
538 Neguţ C. Florea serg. 1935 R. 1/2 V.Gd. 05.04.1913, Sfinţeşti, Teleorman 14.07.1941
539 Niagu Neculae sold. 1933 R. 11 I. 08.07.1941
540 Nicolae Constantin frt. 1941 R.6 I. Gd. 09.07.1941
541 Nicolau D. Ion serg. 1932 R. 1/2 V.Gd. 19.09.1910, Buftea, Ilfov
542 Nicolau H. Dumitru frt. T.R. 1936 R. 1/2 V.Gd. 04.07.1914, Budeşti, Călăraşi 08.07.1941
543 Niculaide P. Gheorghe sold. 1933 R. 11 I. 08.07.1941
544 Niculescu Florea slt. R.6 I.Gd. 18.07.1941, Bucureşti 18.07.1941
545 Nistor Octavian cap. 1939 R. 11 I. 09.07.1941
546 Nistor Niculae sold. 1936 R. 21 I. 13.07.1941
547 Niţă N.Petre sold. 1936 R. 1/2 V.Gd. 30.04.1914, Roseţi, Călăraşi 05.07.1941
548 Niţă St. Ion frt. 1938 R. 1/2 V.Gd. 08.06.1916, Băcăleşti, Teleorman
549 Niţu M. Dumitru sold. 1941 R.1/2 V. Gd. 12.02.1919, Popeşti-Leordeni, Ilfov 05.07.1941
550 Oanca Nicolae sold. 1930 R. 24. I. 11.07.1941
551 Oiţă Ioan sold. 1941 R. 24. I. 07.07.1941
552 Olaru Nicolae frt. 1939 R.6 I. Gd. Tulgheş, Harghita 06.07.1941
553 Olaru V. Neculae sold. 1935 R. 11 I. 08.07.1941
554 Olaru Constantin cap. 1930 R. 24. I. 09.11.1914, Cosmeşti, Galaţi 10.07.1941
555 Olaru M. Anghelache sold. 1941 R. 24. I. 27.03.1919, Corbiţa, Vrancea 05.07.1941
556 Olteanu Gh.Gheorghe frt. 1936 R. 5 Art. 15.07.1941
557 Olteanu I. Tudor cap. 1937 R.1/2 V. Gd. 14.03.1915, Malu, Giurgiu 04.07.1941
558 Oneţ Vasile sold. 1934 R. 24. I. 05.10.1912, Vultureni, Bacău 10.07.1941
559 Onica Vasile serg 1934 R. 24. I.
560 Onofrei Gh. Ioan cap. 1939 R. 24. I. 28.05.1919, Laza, Vaslui 14.07.1941
561 Oprea Pavel sold. 1939 R.12 I. 08.07.1941
562 Oprea D. Ioan sold. 1931 R. 1/2 V.Gd. 05.11.1909, Fierbinţi Târg, Ialomiţa 11.07.1941
563 Orbu V. Anghel sold. 1936 R. 11 I. 08.07.1941
564 Ostache C. Toader cap. 1937 R. 5 Art.I 18.11.1915 08.07.1941
565 Ouatu N. Ioan sold. 1930 R. 24. I. 05.05.1908, Gârceni, Vaslui 07.07.1941
566 Pădurariu Dumitru serg. 1935 R. 12 I. 08.07.1941
567 Păduraru C. Dumitru sold. 1941 R. 11 I. 08.07.1941
568 Pagu Gh. Simion sold. 1929 R. 24. I. 01.01.1907, Glăvăneşti, Bacău 09.07.1941
569 Pălici Constantin serg. 1940 R. 12 I. 17.07.1941
570 Pamfil Vasile sold. 1936 R. 11 I. 15.07.1941
571 Panait V. Victor Matei sold 1932 R. 1/2 V.Gd. 20.091910, Grecii de Jos, Ialomiţa 07.07.1941
572 Panaite Grigore serg. 1936 R. 12 I. 08.07.1941
573 Panaite A. Ion cap. 1934 R. 11 I. 08.07.1941
574 Pandele Raviţă sold. 1938 R. 21 I. 15.07.1941
575 Pandelescu Nicolai sold. 1936 R. 11 I. 08.07.1941
576 Panea Vasile serg. 1930 R. 12 I. 08.07.1941
577 Panghiţă Gheorghe sold. 1936 R. 12 I. 08.07.1941
578 Papuc Ioan cap. 1936 R. 12 I. 17.07.1941
579 Pârvu Ion cap. 1933 R. 11 I. 08.07.1941
580 Pascu Gh. Ioan sold. 1936 R.1/2 V. Gd. 12.11.1912, Ianca, Brăila 13.07.1941
581 Pascu Grigore frt. 1941 R. 12 I. 10.07.1941
582 Pascu C. Niţă serg. 1939 R.1/2 V. Gd. 01.02.1912, Sihlea, Vrancea 05.07.1941
583 Pascu P. Ilie sold. 1937 R. 1/2 V.Gd. 25.08.1915, Ţigăneşti, Teleorman
584 Pâslaru Vasile serg. 1932 R. 12 I. 08.07.1941
585 Patriche N. Vasile sold. 1941 R. 11 I. 09.07.1941
586 Patrichi D. Sandu cap. 1933 R. 11 I. 08.07.1941
587 Patriciu Gheorghe plt. 1941 R.24 I. 1919, Bârlad, Vaslui 09.07.1941
588 Pauliuc V. Ioan slt.med. R.11I. 09.07.1941
589 Păun Gh. Marin sold. 1941 R. 1/2 V.Gd. 30.10.1919, Zimnicea, Teleorman 12.07.1941
590 Pavel Damian plt. T.R. R. 11 I.
591 Pavel Gh. Constantin sold. 1928 R. 11 I. 24.06.1906, Independenţa, Galaţi 08.07.1941
592 Pavel S.Haralambie sold .1926 R. 11 I. 08.07.1941
593 Pena Gh. Ioan sold. 1941 R. 2/9 V.Gd. 28.08.1919, Dărăşti, Ilfov 06.07.1941
594 Perea I. Ion sold. 1941 R. 11 I. 08.07.1941
595 Pereasi Panait frt. 1936 R. 11 I. 09.07.1941
596 Perju Ştefan serg. 1939 R. 12 I. 17.07.1941
597 Petrache C. Petre sold. 1941 R. 1/2 V.Gd. 26.06.1919, Plătăreşti, Călăraşi 07.07.1941
598 Petrache Ştefan cap. T.R. 1935 R. 24. I. 1912, Independenţa, Galaţi 09.07.1941
599 Petre Alexandru sold. 1936 R. 12 I. 08.07.1941
600 Petrescu D. Marin cap. 1936 R. 1/2 V.Gd. 24.10.1914, Furculeşti, Teleorman 11.07.1941
601 Petrescu Gh. Miron plt. T.R. R. 1/2 V.Gd. 30.04.1921, Gârbovi, Ialomiţa 07.07.1941
602 Petrescu Constantin slt. R. 24. I. 06.07.1941
603 Petrescu C-tin Neculai sold. 1933 R. 24. I. 30.07.1904 14.07.1941
604 Petrescu I. Constantin slt. R. 3 Art.G. 06.07.1941
605 Petrica Gh. Neculai sold. 1934 R. 24. I. 03.10.1912, Galaţi, Galaţi 09.07.1941
606 Piffl A. Alexandru cap. 1931 R. 1/2 V.Gd. 04.04.1909, Craiova, Dolj
607 Pintilie Constantin sold. 1932 R. 12 I. 08.07.1941
608 Pispiriş Gheorghe slt. R. 12 I. 10.07.1941
609 Plăcintă Nicolae cap. 1934 R. 21 I. 08.07.1941
610 Plăcintă Sterian sold. 1932 R. 12 I. 08.07.1941
611 Pogănescu Constantin sold. 1937 R. 12 I. 10.07.1941
612 Pohrib N. Ioan sold. R. 24. I. 29.06.1913, Matca, Galaţi 07.07.1941
613 Pohrib C. Dumitrache sold. 1935 R. 24. I. 08.07.1941
614 Popa Ştefan cap. 1930 R. 12 I. 14.07.1941
615 Popa D. Alexandru frt. 1941 R.2/9 V. Gd. 15.07.1919, Periş, Ilfov 06.07.1941
616 Popa A. Constantin cap. 1935 R. 24. I. 01.06.1913, Vultureni, Bacău 14.07.1941
617 Popa Gh. Ioan slt. R. 12 I.
618 Popa Gheorghe Gh. sold. 1941 R.6 I. Gd. Bertea, Prahova 06.07.1941
619 Popa V. Iancu serg. 1940 R. 24. I. 02.06.1919 08.07.1941
620 Popa N. Toader serg. 1940 R. 24. I. 28.12.1918, Lieşti, Galaţi 10.07.1941
621 Popa S. Vasile frt. 1933 R. 1/2 V.Gd. 03.06.1920, Movileni, Galaţi 15.07.1941
622 Popescu Constantin plt. T.R. R. 12 I. 09.07.1941
623 Popescu I. Gheorghe sold. 1941 R.6 I. Gd. Moineşti, Bacău 06.07.1941
624 Popescu Gh. Mihai serg.T.R. 1934 R. 11 I. 1912, Galaţi 08.07.1941
625 Popescu P.Mihail cap.T.R. 1936 R.6 I. Gd. Bucureşti 04.07.1941
626 Popescu V. Petre serg. 1937 R. 24. I. 16.09.1915, Ţibăneştii Buhlii, Vaslui 07.07.1941
627 Popescu P. Constantin cap. 1939 R. 5 Art. 05.08.1919, Vutcani, Vaslui 08.07.1941
628 Popovici M. Florea sold. 1934 R.6 I. Gd. Berechiu, Arad 08.07.1941
629 Postelnicu H. Gheorghe sold. 1941 R. 11 I. 08.07.1941
630 Postolache Costache sold. 1932 R. 12 I.
631 Postolache V. Neculai sold 1936 R. 11 I. 08.07.1941
632 Pricop Gh. Gheorghe serg. T. R. 1930 R. 11 I. 1908, Mohorâţi, Bacău 06.07.1941
633 Pricopie T. Dumitru cap. 1935 R. 11 I. 10.07.1941
634 Primus O. Werner sold 1936 R. 1/2 V.Gd. 10.04.1914, Braşov, Braşov 07.07.1941
635 Prisadă Aurel slt. R. 12 I. 08.07.1941
636 Prodan  Vasile serg.maj. R. 24 I. 13.07.1941
637 Pruteanu Vasile cap. 1938 R. 11 I. 09.07.1041
638 Puşcaşu I. Gheorghe frt. 1938 R. 12 I.
639 Puţan Ion cap. 1933 R. 11 I. 08.07.1941
640 Putină A. Gheorghe cap. 1929 R. 24. I. 26.07.1906, Gârceni, Vaslui 12.07.1941
641 Răcescu Eugen serg. R.6 I. Gd.
642 Racoviţă I. Albu sold. 1927 R. 11 I. 09.11.1905, Căvădineşti, Galaţi 08.07.1941
643 Rădoi A.Paraschiv sold. 1939 R.6 I. Gd. 01.04.1917 07.07.1941
644 Radu R. Petre sold. 1937 R. 1/2 V.Gd. 15.07.1915, Vârtoape, Teleorman 12.07.1941
645 Radu Nicolae plt. T.R. R.6 I. Gd. 13.07.1941
646 Radu Marin serg.maj. R.6 I. Gd. 13.07.1941
647 Radu A. Sava sold. 1937 R.6 I. Gd. 02.02.1915, Cenad, Timiş 09.07.1941
648 Radu I. Mihai sold R.6 I. Gd.
649 Radu Gheorghe sold. 1934 R.12 I. 08.07.1941
650 Radu Tiberiu sod. 1933 R.1/2 V. Gd. 15.11.1911, Berteştii de Sus, Brăila 06.07.1941
651 Răducan Gheorghe sold R.6 I. Gd.,
652 Rădulescu E. Ioan serg. 1935 R. 1/2 V.Gd. 27.08.1913, Dor Mărunt, Călăraşi 12.07.1941
653 Radvan I. Vasile sold. 1941 R. 11 I. 09.07.1941
654 Ralea Mitrofan sold. R. 11 I. 09.07.1941
655 Ramirita S. Dumitru sold. 1934 R. 11 I. 08.06.1941
656 Rapa A. Costache serg. 1933 R. 11 I. 08.07.1941
657 Râpă Gheorghe sold. 1941 R. 12 I. 08.07.1941
658 Râpeanu Alexandru serg. R. 24. I. 17.07.1941
659 Râpeanu T. Ioan sold. 1941 R. 24. I. 14.11.1919, Nicoreşti, Galaţi 11.07.1941
660 Rau A. Consatntin serg. 1933 R. 24. I. 23.03.1911, Nicoreşti, Galaţi 07.07.1941
661 Razmirita Grigore cap. 1926 R. 11 I. 09.07.1941
662 Rizea Gheorghe cpt. R. 12 I. 08.07.1941
663 Robulet Marin sold. 1936 R. 11 I. 08.07.1941
664 Roman T. Constantin sold. 1934 R. 11 I.
665 Rometi Manole serg. 1939 R. 24. I. 10.07.1941
666 Roşca Grigore sold. 1931 R. 12 I. 10.07.1941
667 Roşca Ioan plt. T.R. R. 24. I. 09.07.1941
668 Roşu A. Onofrei sold. 1926 R. 11 I. 15.07.1941
669 Rotaru I. Ioniţă sold. 1930 R. 24 I. 29.02.1908, Corbiţa, Vrancea 09.07.1941
670 Rotilă Gh. Gheorghe sold. 1935 R. 24 I. 07.07.1941
671 Rouă P. Ioan serg. 1932 R. 1/2 V.Gd. 04.06.1910, V. Cireşului, Teleorman 13.07.1941
672 Rugină Teodor slt. R. 24 I. 24.08.1941
673 Rusu Mandea sold. 1932 R. 12 I. 08.07.1941
674 Rusu Nicolae sold. 1941 R. 12 I. 08.07.1941
675 Rusu Gh. Ion sold. 1927 R. 11 I. 09.07.1941
676 Rusu Ioan serg. 1936 R. 12 I. 24.03.1911, Bogheşti, Vrancea 08.07.1941
677 Rusu D. Costache sold. 1935 R. 11 I. 18.07.1941
678 Rusu C. Vasile sold. 1941 R. 11 I. 08.07.1941
679 Rusu Gheorghe sold. 1933 R.12 I. 10.07.1941
680 Rusu N. Ioan cap. 1933 R. 24. I. 07.07.1941
681 Sacrieru Ian sold. 1929 R. 24. I. 10.07.1941
682 Sălceanu Grigore cap. 1929 R. 12 I. 10.07.1941
683 Salvastru P. Vasile sold. 1933 R. 24. I. 06.01.1911, Ghidigeni, Galaţi 08.07.1941
684 Sandu Tănăsache serg. 1926 R. 11 I. 09.07.1941
685 Sant Mare T. Traian sold 1937 R.1/2 V. Gd. 03.07.1915, Gogoşari, Giurgiu 06.07.1941
686 Sârbu Gh. Niculae cap. 1934 R. 11 I. 1912, Fileşti, Galaţi 08.07.1941
687 Sârbu Gh. Dumitru serg. 1931 R.6 I. Gd. 07.07.1941
688 Sârghie Ioan cap. 1936 R. 12 I. 08.07.1941
689 Sârghie Dumitru sold. 1930 R. 12 I. 15.07.1941
690 Sargu I. Anton frt. 1940 R. 5 Art. 15.02.1921, Lieşti, Galaţi 12.07.1941
691 Savu P. Florea sold 1934 R. 1/2 V.Gd. 13.12.1912, Poroschia, Teleorman
692 Sberea V. Neculai sold. 1929 R. 24. I. 08.05.1907, Dumeşti, Vaslui 07.07.1941
693 Scorpie Gheorghe sold. 1940 R. 12 I. 08.07.1941
694 Scortescu Gh. Gheorghe serg. 1936 R. 11 I. 08.07.1941
695 Scutaru Gheorghe sold. 1932 R. 12 I. 08.07.1941
696 Secara Jenică sold. 1935 R. 24. I. 17.07.1941
697 Secăreanu Vasile sold. 1941 R. 12 I.
698 Serea O. Constantin sold. 1941 R. 11 I. 1919, Tătăranu (Obileşti), Vrancea 08.07.1941
699 Sevastre I. Iodache cap. 1937 R. 24. I. 09.08.1915, Nicolae Bălcescu, Bacău 09.07.1941
700 Sevastre I. Constantin cap. 1940 R. 24. I. 04.01.1918, Nicolae Bălcescu, Bacău 12.07.1941
701 Sibian I. Vasile sold. 1932 R. 24. I. 1910, Mohorâţi, Bacău 10.07.1941
702 Sîbu Constantin cap. 1940 R. 12 I. 10.07.1941
703 Sima S. Neculai sold. 1929 R. 24. I. 17.05.1907, Nicoreşti, Galaţi 12.07.1941
704 Simionescu Ioaniţă cap. 1934 R. 12 I. 08.07.1941
705 Smidtz Ioan sold. 1941 R. 12 I. 10.07.1941
706 Soare S. Marin sold. 1938 R. 1/2 V.Gd. 19.05.1916, Brătăşani, Teleorman 11.07.1941
707 Soare I. Grigore sold. 1937 R.2/9 V. Gd. 29.04.1915, Ghimpaţi, Giurgiu 07.07.1941
708 Şogor Gheorghe cap. 1935 R. 12 I. 10.07.1941
709 Spânu N. Marin sold. 1937 R. 1/2 V.G. 12.04.1915, Poroschia, Teleorman 05.07.1941
710 Spătarul T. Ioan sold. 1941 R.6 I. Gd. 25.10.1919, Smârdioasa, Teleorman 06.07.1941
711 Spiridon Marin cap. 1930 R. 12 I. 08.07.1941
712 Spiridon Gavrilă serg.maj. R. 24. I. 09.07.1941
713 Spulber T. Damian serg. T.R. 1932 R. 11 I. 08.07.1941
714 Stan I. Chiriţă cap. 1937 R. 11 I. 09.07.1941
715 Stan D. Constantin sold. 1941 R. 24. I. 03.06.1919, Homocea, Vrancea 07.07.1941
716 Stanciu I. Gheorghe sold. 1933 R.6 I. Gd. Bezdead, Dâmboviţa 06.07.1941
717 Stanciu D. Vasile sold. 1937 R. 24. I. 18.03.1913, Fundeni, Galaţi 09.07.1941
718 Stanciu M. Ioan serg. 1938 R.1/2 V. Gd. Ghimpaţi, Giurgiu
719 Stănculescu I. Petre cap. 194+ R. 1/2 V.Gd. 23.02.1922, Curtea de Argeş, Argeş 12.07.1941
720 Stănescu Ştefan frt. 1939 R. 1/2 V.Gd. 06.04.1917, Constanţa, Constanţa. 11.07.1941
721 Stănescu Tănase serg. T.R. 1938 R.6 I. Gd.
722 State R. Gheorghe serg. 1937 R. 11 I. 08.07.1941
723 State Dumitru sold. 1934 R. 1/2 V.Gd. 07.07.1941
724 Statovici C. Dumitru sold. 1941 R. 1/2 V.Gd. 20.04.1919, Bucureşti 10.07.1941
725 Ştefan Vasile sold. 1933 R. 24. I.
726 Ştefan Nicolae sold. 1941 R. 12 I. 10.07.1941
727 Ştefănescu L. Vasile slt. R.24 I. 08.07.1941
728 Stelea N. Neculai cap. 1937 R. 24. I. 17.03.1915, Răchitoasa, Bacău 08.07.1941
729 Stelian C. Alecu cap. 1933 R. 11 I. 08.07.1941
730 Stoian Trandafir sold. 1929 R. 11 I. 1907, Piscu, Galaţi 08.07.1941
731 Stoica Petraghe sold. 1928 R. 12 I. 10.07.1941
732 Stoica Alexandru serg. 1935 R. 24. I. 1913, Cârjelani, com. Dorobanţu, jud. Tulcea 09.07.1941
733 Stoleru I. Neculai sold. 1933 R. 24. I. 1911, Găiceana, Bacău 09.07.1941
734 Stratulat N. Gheorghe cap. 1937 R. 11 I. 08.07.1941
735 Stratulat R. Panaitache frt. 1940 R. 24 I. 15.10.1915, Valea Mărului, Galaţi 09.07.1941
736 Stroe M. Ioan sold. 1941 R.1/2 V. Gd. 06.10.1921, Ungheni, Argeş 06.07.1941
737 Stroi Gh. Vasile sold. 1934 R. 24 I. 08.01.1912, Cosmeşti, Galaţi 09.07.1941
738 Susan C-tin sold. 1940 R. 12 I. 08.07.1941
739 Tabardau Costache sold. 1938 R. 24. I. 23.05.1909, Ciorteşti, Iaşi 09.07.1941
740 Tabuş Gh. Vanghele sold. 1934 R. 12 I. 08.07.1941
741 Taga N. Ştefan cap. 1932 R. 24. I. Corbiţa, Vrancea 13.07.1941
742 Tahan N. Alexandru sold. 1941 R. 24. I. Corbasca, Bacău 13.07.1941
743 Tănase Jenică cap. 1935 R. 12 I.
744 Tănase Vasile sold. 1941 R. 12 I. 17.07.1941
745 Tănase Ioan serg. 1932 R. 24 I. 17.07.1941
746 Ţânţarcu I. Viorică sold. 1941 R.2/9 V. Gd. 15.07.1919, Zimnicea, Teleorman 06.07.1941
747 Ţarălungă Z. Ioan sold. 1934 R. 24. I. 29.07.1912, Galaţi, Galaţi 09.07.1941
748 Taşcă P. Ioan cap. 1926 R. 11 I. 24.07.1941
749 Taşcă Gheorghe plt. T.R R. 24. I. 12.07.1941
750 Tătaru Ioan serg. 1937 R. 24. I.
751 Tătaru Teodor sold. 1930 R. 24. I.
752 Tatu Gr. Ioan sold. 1941 R. 11 I. 15.07.1941
753 Teaca H. Vasile serg. 1938 R. 24. I. Galaţi 11.07.1941
754 Teican P. Marin cap. 1938 R.1/2 V. Gd. 17.09.1916, Moşteni, Teleorman 06.07.1941
755 Telentin I. Gheorghe sold. 1936 R. 24. I. Mohorâţi, Bacău 07.07.1941
756 Teodorescu Nicolae serg. 1939 R. 12 I. 08.07.1941
757 Teodorescu Ioan slt. R.1/2 V. Gd. Bucureşti 06.07.1941
758 Terianu Gh. Dumitru sold. 1941 R. 11 I. 1919, Bereşti, Galaţi 09.07.1941
759 Tica N. Toader sold. 1941 R. 24 I. 26.03.1919, Gohor, Galaţi 06.07.1941
760 Tincu Constantin cap. 1929 R. 24. I. 13.07.1941
761 Tiţa V.Ioan serg. T.R. 1938 R. 1/2 V.Gd. 20.05.1916, Olteni, Teleorman 11.07.1941
762 Toader Ioan sold. R. 24. I. 11.07.1941
763 Toader Gh. Anton cap. 1929 R. 11 I. 1907, Piscu, Galaţi 10.07.1941
764 Toderiţă D-tru Manole sold. 1929 R. 24. I. 29.03.1907, Vaslui, Vaslui 09.07.1941
765 Tofan Costache sold. 1930 R. 11 I. 09.07.1941
766 Toma Vasile sold. 1935 R. 24. I. Tecuci, Galaţi 15.07.1941
767 Toparau N. Ştefan sold. 1931 R. 11 I. 18.07.1941
768 Topor A. Constantin cap. 1933 R. 24. I. 01.06.1913, Vultureşti, Bacău 14.07.1941
769 Toporaşcu Ioan sold. 1930 R. 24. I. 10.07.1941
770 Trandafir Ion frt. 1941 R. 12 I. 08.07.1941
771 Trifan Vasile cap. 1930 R. 12 I. 08.07.1941
772 Troica Ioan serg. 1938 R. 11 I. 08.07.1941
773 Tuca D. Florea sold 1941 R.1/2 V. Gd. 20.02.1919, Drăgăneşti, Teleorman 05.07.1941
774 Tudor R. Constantin sold. 1938 R. 21 I. 30.06.1908, Bragadiru, Ilfov 12.07.1941
775 Tudora Gh. Anton serg. 1934 R. 11 I. 09.07.1941
776 Tudorache N. Stan sold. 1932 R. 1/2 V.Gd. 11.11.1910, Corbeanca, Ilfov 13.07.1941
777 Tudosi Gh. Ioan sold. 1926 R. 11 I. 28.07.1904, Piscu, Galaţi 15.07.1941
778 Ţugulea Gheorghe sold. 1937 R. 12 I. 16.07.1941
779 Turcanu I. Niţă sold. 1926 R. 11 I. 08.07.1941
780 Turcanu Dumitru cap. 1935 R. 11 I. 13.07.1941
781 Ţurcanu Ioan sold. 1930 R. 12 I. 08.07.1941
782 Turică M. Florea sold. 1938 R. 1/2 V.Gd. 06.11.1916, Orbeasca de Jos, Teleorman 09.07.1941
783 Turmac I. Florea serg. 1932 R. 1/2 V.Gd. 29.01.1910, Ştirbei Vodă, Giurgiu 12.07.1941
784 Udescu Vasile slt.r. R. 12 I. 10.07.1941
785 Udres Nicolae cap. 1932 R. 24. I.
786 Udriş V. Gheorghe frt. 1935 R. 24. I. 20.06.1913, Matca, Galaţi 13.07.1941
787 Ungureanu Petru sold. 1938 R. 11 I. 16.07.1941
788 Ursan I. Mihai cap. 1937 R.6 I. Gd. 07.01.1915, Arbore, Suceava 12.07.1941
789 Ursu St. Gheorghe serg. 1937 R. 11 I. 08.07.1941
790 Vântu Vasile cap. 1929 R. 12 I. 10.07.1941
791 Varlan Gh. Jenică sold. R. 24 I. 09.06.1919, Răchitoasa, Bacău 14.07.1941
792 Varlan N. Marin sold 1934 R. 24 I. 27.12.1912, Nicoreşti, Galaţi 12.07.1941
793 Varvara I. Gheorghe sold. 1927 R. 11 I. 19.10.1905, Căvădineşti, Galaţi 08.07.1941
794 Vasilache Alexandru sold. R. 12 I. 10.07.1941
795 Vasilache A. Miron sold. 1935 R. 24. I. 15.02.1913, Munteni, Galaţi 11.07.1941
796 Vasile C. Marin cap. 1931 R. 1/2 V.Gd. 12.10.1909, Copăceni, Ilfov 12.07.1941
797 Vasile St. Florea sold. 1931 R. 1/2 V.Gd. 19.06.1909, M.Kogălniceanu, Ialomiţa 11.07.1941
798 Vasile I. Marin sold. 1938 R. 1/2 V.Gd. 05.03.1916, Mogoşoaia, Ilfov 12.07.1941
799 Vasile C. Ion cap. 1936 R. 11 I. 08.07.1941
800 Vasilescu Mircea slt. R. 12 I. 17.07.1941
801 Vasiliu Aurel cap. 1934 R.12 I.
802 Vasluianu Nicolae sold. 1931 R. 12 I.
803 Vasu R. Gheorghe cap. 1939 R.6 I. Gd. Arpaşu de Jos, Sibiu 08.07.1941
804 Vătafu Gh. Ioan cap. 1934 R. 5 Art. 01.07.1912, Bălăşeşti,Galaţi 12.07.1941
805 Verman V. Ioan serg. 1937 R. 24. I. 1915, Onceşti, Bacău 16.07.1941
806 Vicieanu Gh. Spiridon serg. 1938 R. 11 I. 17.07.1941
807 Vieru D. Vasile frt. 1935 R. 11 I. 09.07.1941
808 Vintilă Constantin sold. 1930 R. 24. I. 12.07.1941
809 Vintilă I. Ştefanache sold. 1941 R. 24. I. 08.04.1919, Valea Mărului, jud. Galaţi 13.07.1941
810 Viuleţ Alexandru serg. 1933 R. 12 I. 17.07.1941
811 Vlad I-Grigore serg. 1936 R.2/9 V. Gd. 14.04.1914, Brezoaia, Ilfov 06.07.1941
812 Vlad Dumitru sold. 1921 R. 24 I. 03.03.1907, Tibana, Iaşi 10.07.1941
813 Vlad Alexandru cap. 1934 R.2/9 V. Gd. 02.07.1941
814 Vlădeanu Haralambie plt. R. 11 I. 1900, Căvădineşti, Galaţi 08.07.1941
815 Vladescu Marin cpt. R. 12 I. 08.07.1941
816 Voicu Sandu sold. 1930 R. 11 I. 09.07.1941
817 Voicu B. Gheorghe sold. 1934 R.1/2 V.Gd. 06.08.1912, Furculeşti, Teleorman 06.07.1041
818 Voicu Constantin cpt. R. 12 I. 10.07.1941
819 Voicu C-tin Dumitru sold. 1941 R. 24. I. 05.12.1919, Vulturu, Vrancea
820 Voiculescu I. Pavel sold. 1937 R. 21 I. 15.07.1941
821 Vrabie I. Neculai serg. 1937 R. 24. I. 19.09.1915, Scorţeni, Bacău 09.07.1941
822 Vrânceanu Al. Constantin cap. 1938 R. 24. I. 29.07.1916, Corbasca, Bacău 08.07.1941
823 Vrânceanu Gh. Ioan sold. 1941 R. 24. I. 30.03.1919, Lucăceşti, Bacău
824 Zăbrăuţan Toader cap. 1937 R. 24. I. 17.07.1941
825 Zaharia Vasile serg. 1938 R. 12 I. 10.07.1941
826 Zaharia Haralambie sold. 1937 R. 12 I. 17.07.1941
827 Zaiţă C. Mihai sold. 1940 R. 8 Cl. 14.07.1941
828 Zanet Pavel sold. 1933 R. 12 I. 08.07.1941
829 Zontea Vasile sold. 1927 R.2/9 V. Gd. 08.07.1941
830 Zorilă Petrache sold. 1941 R. 24. I. 1919, Vârlezi, Galaţi 08.07.1941

 

TR-85M1Tancurile românești au apărut din dorința lui Nicolae Ceaușescu, pentru a rezolva problema dotării armatei și a evita dependența față de U.R.S.S., pe la mijlocul anilor ’70 (conform Hotărârii Consiliului Apă­rării R.S.R. din 13 mai 1974), Ceaușescu a dat dispoziție să se facă o uzină specială unde să se construiască tancuri românești. După câteva experimente la Sibiu, Mizil şi Ceptura-Prahova, în 1978, toți specialiștii au fost aduși la București, la Fabrica de Mașini Grele Speciale, o clădire construită langă halele „23 august”, cunoscute astăzi drept Faur. În aparență, „fabrica de tancuri” nu aparea pe niciun document public. „Pentru că era o chestiune considerata secretă, în acte nu figura, nu exista. Era militarizată, cu garduri mari și sârmă ghimpată. Era o securitate strictă, iar toți angajatii, și cei civili, intrau și ieșeau cu legitimații speciale”. Până în 1989, U.M.B. „duduia” de tancuri. Se produceau anual în jur de 200 de bucăți.

După așa-zisa revoluţie, uzina a fost plimbată pe la mai multe ministere, a intrat și pe lista de privatizare a A.V.A.S., iar acum a ajuns în curtea Ministerului Economiei. Potrivit unor surse, un tanc românesc produs la U.M.B. ajunge cam la 1.500.000 de dolari, iar prețul crește în funcție de dotări.În hala de montaj a Uzinei Mecanince București (U.M.B.) stau alături, unul lângă altul, „tatăl” și „fiul”. Se numesc TR 85 si TR 85 M1. Pe cel de-al doilea, militarii îl stiu și de „Bizon”. „T” vine de la tanc, „R” de la românesc, iar cifra reprezintă anul de fabricaţie. Dacă primul este 100% românesc, la „Bizon” au participat, prin 1996, și francezii cu îmbunătățiri, așa că i s-a adaugat „M” de la modernizare.

De la înființare până în prezent, U.M.B. a produs tancuri doar pentru Armata Română, care are în dotare în jur de 300 astfel de modele. „Au existat câteva discuții de export cu egiptenii, însă nu s-a concretizat nimic pana acum”.Tancul produs în România este de talie mijlocie. Greutatea lui este de 50 de tone, cu vreo 12 mai puțin decat „Challenger”-ul armatei britanice. Nu se prea poate face comparație între tancurile de aceeași clasă, fiecare tip de tanc are calități și puncte mai slabe. Nici să fie prea greu nu este bine, să nu se miște ca o broască testoasă. Specialiștii noștri au ajuns la concluzia ca acest tip de tanc este cel mai potrivit pentru relieful de la noi.

Tancul nostru are putere mare de foc, trage până la 6.000 de metri, lovitură directă, în timp ce „Leopard”-ul nemțesc nu bate mai departe de 3.000 de metri (aprecierea actualului director al U.M.B. despre tancul „Leopard”). Motorul are 860 de cai-putere, aproape jumatate față de cât are „Abrams”-ul american, însă specialiștii spun că se mișcă foarte repede, cu 60 km/h, mai putin cu 7 km/oră decat cel produs de Statele Unite. O alta calitate a tancului românesc este aceea că poate să tragă și din mers, fiind dotat cu giroscop modern, iar o parte dintre tancuri nu pot face lucrul acesta, trebuie să se oprească. Nouă rezervoare de motorină asigură tancului nostru o autonomie în jur de 400 km, cu 150 mai puţin decat „T-90” al rușilor, sau „Leclerc”-ul frantuzesc. Înăuntru sunt instalate scaune detașabile, la fiecare dintre dispozitive. Spațiul este îngust, un iad pentru un claustrofob. Încap patru militari: comandantul, ochitorul, încărcătorul și mecanicul conductor. Se spune printre militari ca cei patru servanți trebuie sa fie „mici, negri şi ai dracului”. Înălţimea maxima: 1,68 m, aceasta nefiind însă o regulă.Cei patru tanchiști care încap în tancul românesc au maximum 10 secunde la dispoziție să descopere ținta, să ochească și să tragă focul, altfel, „din vânători devin vânați”.

În luna iunie 2012, societatea Romarm a anunţat că este pe cale să vândă tancuri româneşti „TR-85M1” columbienilor. Ştirea a fost privită de mulţi cu neîncredere.Anunţul „Romarm” se referea la negocierile pe care le poartă cu statul columbian pentru livrarea de echipamente militare în valoare de un miliard de dolari. Printre produsele care îi interesează pe sud-americani figurează şi cel mai modern tanc românesc, „TR-85M1”, supranumit „Bizonul”. Caracteristicile superioare ale tancului românesc vorbesc numai specialiștii. Se pun în discuție cinci elemente de bază care determină eficienţa unui tanc: modernitatea sistemelor de ochire şi de foc, mobilitatea maşinii, preţul de cost, preţul de întreţinere şi nivelul de pregătire al echipajului.

Challenger-T90-AbramsDiferenţa principală dintre tancul „TR-85”, de generaţie anterioară, şi cel de astăzi constă în faptul că acesta din urmă are computer de bord, adică este un tanc inteligent şi este aproape la fel de uşor de condus ca şi un automobil. „TR-85M1” întruneşte aproape toate calităţile unui tanc de ultimă generaţie. Calculatorul de bord, sistemul de ochire, muniţia folosită şi motorul sunt la nivelul celor mai performante pe plan mondial. Avantajul tancului românesc faţă de celebrele „M1 Abrams”, american, sau „Leopard”, german, de pildă, pe care am avut ocazia să le conduc, este preţul de întreţinere foarte mic. Tancul românesc costă numai 1.500.000 dolari. Tanchiştii cred că arma lor e importantă şi că nu va dispărea niciodată din războaie, deoarece pentru a ocupa un teritoriu este nevoie de trupe terestre, iar acestea vor înainta întotdeauna însoţite de tancuri. Această părere este îmbrăţişată de toate cadrele militare de planificare din țările bine înarmate.Cele mai moderne tancuri sunt „M1-Abrams” (S.U.A.), „Challanger” (Anglia), „Leclerc” (Franţa), „Leopard” (Germania), „Merkava” (Israel), „T-90” (Rusia). Pe lângă ele s-a strecurat recent şi „TR-85M1”, tancul românesc. Ca preţuri, diferenţa este destul de mare între aparatele occidentale – „M1-Abrams”, de pildă, care costă 5,4 milioane de dolari sau englezescul „Challenger”, la 4,2 milioane de dolari – şi cele ruseşti de aceeaşi generaţie, adică „T-90”, al căror preţ ajunge la jumătate: 2,8 milioane de dolari. „TR-85M1”, în varianta pe care românii le-a prezentat-o columbienilor, cea cu un motor mai puternic decât cel clasic de 860 CP, este imbatabil, la preţul de 1,5 milioane de dolari bucata.

Tancul inteligent românesc detectează dacă o rachetă antitanc a pornit către el şi lansează imediat contramăsuri, adică grenade de bruiere a loviturilor inamice. Concomitent, mecanicul schimbă imediat poziţia blidatului, iar racheta antitanc se îndreaptă către grenadele de contramăsură. După ce computerul identifică ţinta, în 0,3 secunde, tancul poate trage cu o cadenţă de 7 lovituri pe minut, dacă stă pe loc, şi 4 lovituri pe minut, în mers. Împotriva tancurilor inamice foloseşte proiectile ce pot perfora un blindaj gros de o jumătate de metru. Are un tun de calibrul 100 mm şi poate lovi ţinte prin ochire directă la 6 km, sau prin conducerea indirectă a focului, pe coordonate transmise de cercetaşi, la distanţa 14,6 km.

Prima unitate de tancuri din Armata Română a fost înfiinţată în 1921, dar până în 1977 toate unităţile foloseau blindate de import. Începând cu 1970 se pune problema propriei producţii de blindate. Se încearcă şi copierea tancului sovietic „T-72” şi astfel ia naştere „TR-125”, care însemna Tanc Românesc cu tun de calibru 125. Nu au fost fabricate decât cinci bucăţi, militarii fiind nemulţumiţi că maşina era greoaie. In1985 apare un alt tanc 100% românesc, numit „TR-85”. Acesta era inspirat de „T-55” rusesc, considerat, în anii ’60, spaima trupelor N.A.T.O. – adică era cel mai bun din lume la vremea respectivă. In 1997, „TR-85” a intrat în modernizări şi, printr-o colaborare româno-franco-israeliană, a ieşit „TR-85M1”, un tanc la standardele actuale ale N.A.T.O.

Grafica – Ion Măldărescu

VLADIMIR ROŞULESCU

SURSA: http://www.art-emis.ro