MILITARI DIN BASARABIA (9)

Posted: 10 Decembrie 2014 in Documente, ŞTIINŢĂ, Ştiri şi Informaţii

                      MILITARI DIN BASARABIA (9)

SECRETELI ISTORIEI cu ALEXANDRU MORARU

Ghilaş Vasile– născut în 1928 în satul Stodolna, judeţul Orhei. Absolvent al Liceului Militar din Iaşi. Când Armata Română la 22 iunie 1941 a executat celebrul Ordin al Mareşalului Ion Antonescu de a trece Prutul şi elibera Basarabia şi Bucovina de sub ocupaţia sovietică, tânărul Vasile Ghilaş s-a pus în serviciul batalionului condus de maiorul Ştefan Alexandru, din Regimentul II Dorobanţi, aducând preţioase informaţii zi de zi, călăuzind patrule de cercetare în zona pe care o cunoştea foarte bine. Prin Ordinulnr.15 din 13 noiembrie 1941 semnat de Mareşalul Antonescu Ghilaş Vasile „pentru eroismul şi sprijinul de jertfă de care a dat dovadă, îl citez ca exemplu pe întreaga Armată”.

 Acest lucru l-am aflat din gazeta „Curentul” de luni din 1 decembrie 1941. Despre  tânărul erou român din Basarabia a fost scris şi un text în Cartea de Citire pentru clasa II ediţie 1941 cu titlul „Puiul de român”. (mai vezi şi: „Fratele Vasilică” de Victor Ghilaş publicat în săptămânalul „Literatura şi Arta” nr.51 din 19 decembrie 2002).

Cu  regret, scurta viaţă a lui Ghilaş Vasile s-a încheiat tragic în vara anului 1944, când este dat pierdut fără veste, când forţele sovietice au reocupat Basarabia. O altă variantă ar fi că a fost capturat de către serviciul militar de recunoaştere sovietic şi executat.

Secrieru Ion– născut la 5 iulie 1900 în satul Abaclia, judeţul Lăpuşna- octombrie 1941, închisoare or. Kuibîşev( URSS). Renumit savant militar,  doctor în ştiinţe tehnice, absolvent al Academiei militare de artilerie din Petersburg, a mai făcut studii în Germania şi Olanda. Într-o cronică cinematografică sovietică se menţionează că Secrieru Ion a participat la înăbuşirea răscoalei marinarilor din Kronştat din 1918 şi la lichidarea armatei albgardiste condusă de generalul Antonov.

 A predat la prestigioasele academii  militare din Moscova, a avut gradul militar de  general. A deţinut funcţii  împortante la Comisariatul Popular al Apărării al URSS. În octombrie 1941, din ordinul lui Lavrentii Beria a fost arestat şi împuşcat  împreună cu alţi ingineri şi generali într-o închisoare  din oraşul Kuibîşev din URSS.

Actualmente  casa părintească din Abaclia  a fost transformată în Muzeul  memorial „Ion Secrieru”.

Sursa: destinul tragic al savantului basarabean Ion Secrieru a fost descris în gazeta „ Moldova socialistă” din 17 decembrie 1988 „Victimele cultului stalinist” semnat de jurnalistul Vasile Trofăilă.

„Nenorocirea” de la Baccealia, judeţul Tighina. La 9 decembrie 1876 asupa satului Baccealia s-a abătut o „nenoricire”, a fost dizlocată o unitate militară rusă din Brigada 32 Artilerie venită din or. Zaslav, iar la 3 aprilie 1877 poposeşte aici şi comandamentul brigăzii în frunte cu colonelul Skvorţov. După aceşti musafiri nepoftiţi satul a rămas cu 12 vite cornute din 326 pe care le avea satul până la venirea armatei ruse; cu 623 de oi din 4.573 şi 17 cai din 120 aviţi anterior. Plus la toate după respectivul jaf, un număr mare din bărbaţii satului au fost mobilizaţi în această unitate militară străină. Ca urmare a aflării în sat a unităţii militare ruse rămâne în sat şi o înfecţie de ciumă, care a cosit multe vieţi omeneşti din localitate, inclusiv mulţi copii.

Bulat Vasile– născut în s. Baccealia, judeţul Tighina, participant la războiul ruso-turc din 1877, sergent, ucis la 13 iunie 1877 pe un câmp de luptă în Balcani.

Baimaclia: Georgescu ? – maior al Armatei române. Pentru  a pune capăt dezordinii şi jafurilor bandelor bolşevizate de soldaţi ruşi la 20 august 1917 în satul Baimaclia, Cahul a fost organizat un detaşament de autoapărare, dar devastările au fost stăvilite abia la 2-3 februarie 1918 de către detaşamentul maiorului Georgescu din Divizia 2 cavalerie, care dezarmează coloanele ruseşti.

Balasineşti: „ Urgia din Balasineşti”, sat din ţinutul Hotinului. Odată cu invazia armatei ruse conduse de Rumeanţev la 25 decembrie 1772 în satul Balasineşti unităţile militare invadatoare au secestrat toate produsele alimentare şi mijloacele de transport, de la toate cele 73 de gospodării ţărăneşti s-a cerut bir greu, pe care oamenii nu l-au putut plăti şi au început să fugă din sat. Deja în 1774 în sat rămase 25 de gospodării.

Băcioi (judeţul Lăpuşna) eroi ai Primului război mondial (1914-1918) din Băcioi. Câţiva bărbaţi mobilizaţi din acest sat pentru eroismul de care au dat dovadă pe câmpul de luptă au fost decoraţi cu Ordinul  rusesc „Sfântul Gheorghe”. Numele lor este Gheorghe Clichici, Ion Grigoriţă, Gheorghe Iacub, şi Vasile Mardare. Din satul Băcioi în perioada anilor 1914-1918 au fost luaţi la războiul mondial circa 400 de locuitori bărbaţi, din care 24 au rămas să zacă departe de glia strămoşească. Printre aceştea au fost: Ion Bivol, Spiridon Borşevschi, Gheorghe Cristea, Ion Cunup, Teodor Danu, Toader Leahu, Gavril Mândrescu, Toader Nani, Ion Potârniche, Petru Popa, Toader Popa, Ion Popescu, Constantin Popovici, Vasile Pruteanu, Pârnău..?, Leon Răducanu, Trofim Roman, Grigore Sărăteanu, Petru Slobozan, Ion Varvaroiu, Ion Vătcărău, Nicolae Veleşcu, Pavel Vicol, Grigore Vicolaş.

Pavaluc Vitalie– născut în satul Băcioi, raionul Ialoveni. Căzut cu moarte de eroi în războiul ruso-moldovenesc din 1991-1992 pentru apărarea independenţei şi integrităţii Republicii Moldova.

Pludaru Gheorghe– născut în satul Băhrineşti, judeţul Soroca. Mobilizat în armata sovietică şi trimis să lupte în războiul  sovieto- afgan din 1979-1989, un război agresiv, de ocupaţie a Afganistanului de trupele Uniunii Sovietice. În una din lupte a fost rănit mortal.

Fiodorov E.S. – născut în or.Tighina (Bender) în 1910. Un mare savant în domeniul geofizicii, academician, grad militar: general-locotenent. A lucrat  ca magnitolog la staţiile polare din Arctica, director al Institutului de Geofizică al Academiei de Ştiinţe a URSS. A elaborat metoda de combatere a grindinii cu ajutorul rachetelor şi proectilelor meteorologice. A exercitat funcţia de preşedinte al Comitetului pentru pace al URSS, laureat al Premiului de Stat al URSS.

Poleţki S.I. – (1907-1945) născut în or.Tighina în familia unui lucrător al căilor ferate; colonel, comandant de artilerie al corpului de puşcaşi. În timpul celui de-al II război mondial a participat în armata sovietică la luptele de lângă Moscova, Stalingrad, ş.a. Pentru luptele din Prusia i s-a conferit titlul de Erou al Uniunii Sovietice.

Şestacov S.A. (1898-1943)- s-a născut în or. Tighina în familia unui felcer, dar n-a mers şi el pe urmele tatălui său, ci s-a făcut aviator militar. A realizat două zboruri fără precedent: Moscova- Tokyo- Moscova în 1927 şi Moscova- New-York în 1929. Numele lui este înveşnicit pe o tablă memorială din aeroportul New-York. Erou al Uniunii Sovietice, aviator emerit. A căzut pe câmpul de luptă de lângă Kursk, în vara anului 1943.

                    Autor proiect, selecţie şi realizare: Alexandru Valeriu MORARU

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s