CIMITIRUL MILITAR DE LA ŢIGANCA

Posted: 18 Aprilie 2014 in Articole, ÎN MEMORIAM:

                   Cimitirul militar de la Ţiganca

BLOG DE ISTORIE MILITARĂ

În timpul luptelor, la marginea de nord a localităţii Ţiganca, a fost plasat un cimitir în care au fost înhumaţi militari, căzuţi pentru cucerirea Dealului Epureni. Faptul că nu s-a anticipat dramatizmul luptelor şi tributul de sânge ce urma să fie plătit de către trupele române, rezultă din dimensiunile modeste ale acestui cimitir de formă trapezoidală, cu bază mare de 20,5 m., bază mică de 17,2 m., cu laturile de 36 m. Comparând datele cu prevederile regulamentelor epocii, rezultă că acolo puteau fi înhumaţi până la 200 de oameni. În fapt, până la încheierea luptelor din Capul de Pod de la Ţiganca, au fost înmormântaţi peste 300 de militari, iar în următorii 2 ani au fost aduşi încă de 2 ori ca pe atâta, astfel încât în luna iulie a anului 1943 cifra militarilor înhumaţi în acest cimitir de campanie ajunsese la 1020.

  Eroii depuşi în Cimitirul de la Ţiganca proveneau din: Regimentele ½ şi 2/9 Vânători de Gardă, 6 Infanterie Gardă, 3 Artilerie Gardă, 1, 11, 12, 17, 21 şi 24 Infanterie, 5 şi 30 Artilerie, 3 Artilerie Grea, 8 Călăraşi, 5 Pionieri, compania 40 Anticar şi Flotila 1 Vânătoare.

  Prima descriere a Cimitirului de campanie de la Ţiganca datează din ianuarie 1942 şi aparţine plutonierului major Mihai Vasile, delegatul Aşezământului Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor: „Cimitirul este situat pe islazul satului Epureni, pe o coastă, este împrejmuit cu 2 rânduri de sârmă ghimpată, are cruci de lemn de brad, instalate de către un locotenent din Regimentul 12 Dorobanţi, pe care ste scris numele ostaşilor din acest regiment; însă acestea nu sânt aşezate la căpătâiul mortului al cărui nume este scris pe cruce. Cimitirul este aşezat pe o poziţie foarte frumoasă, unde poate fi amenajat definitiv.”

  Terenul a aparţinut localnicilor Mihalcea Tiron şi Ştefan Comerzan, care au donat comandantului Regimentului 12 Dorobanţi Bârlad o suprafaţă de teren se 3150 m.p.

În primăvara anului 1944, când acţiunile militare s-au mutat la vest de Prut, autorităţile sovietice au început procesul sistematic de radiere a cimitirului.

  Oficiul Naţional penru Cultul Eroilor din România, organ al adminidtraţiei publice centrale, care funcţionează conform Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, şi-a propus încă de la înfiinţare, să reabiliteze cele mai importante locuri de înhumare ale Eroilor României, care au fost distruse după încheierea celui de-al II Război Mondial.

La 29 septembrie 2005, Proiectul tehnic şi întreaga documentaţie respectivă au fost prezentate Consiliului Raional Cantemir din Republica Moldova.

  La 17 octombrie 2005, între Oficiu – în calitate de iniţiator şi finanţator al proiectului – şi parohia din Cania – deţinătoarea dreptului de proprietate asupra terenului pe care se afla cimitirul pângărit –  s-a încheiat o înţelegere prin care parohia şi-a dat acordul şi a binecuvântat „această reconstrucţie, pe terenul său, care i-a fost atribuit de către autorităţile locale din Cantemir şi Stoianovca”.

  Proiectul de reconstrucţie a Cimitirului de Onoare de la Ţiganca a fost lansat de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor  din România la 9 iunie 2005, de Ziua Eroilor, când a avut loc o ceremonie oficială de comemorare a celor căzuţi în prima lună de campanie a Armatei Române pe Frontul de Est. Proiectul tehnic de reconstrucţie a fost elaborat de către o echipă de specialişti condusă de arhitectul Constantin Costache, din cadrul Centrului de Proiectări Construcţii Militare. În urma unei licitaţii internaţionale, încheiată la data de 26 octombrie 2005, execuţia lucrărilor a fost adjudecată de firma FPC „REVETAN”SRL din  Chişinău. Lucrările au început efectiv în luna noiembrie 2005 şi s-au desfăşurat conform graficului acceptat de ambele părţi prin contractul de execuţie, semnat la 17 noiembrie 2005.

  Reconstrucţia cimitirului respectă în tocmai amplasamentul iniţial şi dimensiunile pe care acesta le-a avut la înfiinţarea sa în urmă cu 73 de ani. Împrejmuirea de pe latura de nord este formată dintr-un gard din fier forjat, cu înălţimea de 2,2 m. Realizat în stilul specific aşezămintelor monahale şi locurilor de înhumare a eroilor. Celelalte trei laturi ale cimitirului sunt împrejmuite cu un gard înalt de de 60 cm, care permite vizualizarea locurilor de odihnă ale eroilor căzuţi pentru ţară.

  Cele 9 gropi comune din cadrul cimitirului – sunt delimitate printr-o bordură din beton armat, plasată cu piatră, şi respectă în tocmai amplasamentul lor iniţial. Pe laturile de est ale gropilor comune sunt amplasate 143 de cruci creştine pe care sunt fixate plăci metalice, având turnat în relief textul „EROI ROMÂNI NECUNOSCUŢI”.

  Întrarea în cimitir se face printr-o poartă tradiţională românească, sculptată de meşterul popular Ilie Benţa din Bârsana, Maramureş. Acelaşi meşter a realizat şi troiţa monumentală,care străjuieşte cimitirul din cea mai înaltă parte a acestuia, ea fiind amplasată spre răsărit, asemenea altarelor din bisericile ortodoxe.

   La intrare au fost dispuse cele 11 plăci comemorative, fiecare dintre ele având forma unei casete paralelipipedice înclinate spre vest. Pe prima dintre acestea, sub stema României, se află textul: „CIMITIRUL DE ONOARE ALE EROILOR ROMÂNI”. Pe următoarele nouă sunt trecute- îm ordine alfabetică- numele celor 830 de eroi identificaţi, fiecare cu gradul şi unitatea din care a făcut parte.

   Ultima placă are inscripţia însemnul specific celui de-al Doilea Război Mondial, precum şi textul: ACEST CIMITIR DE ONOARE- ÎN CARE SUNT ÎNHUMAŢI 1020 DE EROI ROMÂNI CĂZUŢI ÎN LUPTĂ, ÎN IULIE 1941, ÎN CAPUL DE POD „ŢIGANCA” A FOST  RECONSTRUIT  DE OFICIUL NAŢIONAL PENTRU CULTUL EROILOR. 1 IUNIE 2006.

     Două catarge, cu înălţimea de 8 metri fiecare, străjuiesc troiţa creştină, iar pe acestea sunt arborate drapelele de stat ale României şi Republicii Moldova.

    În faţa fiecărei cruci a fost plantat câte un trandafir, laturile cimitirului fiind încadrate de arbuşti ornamentali, iar spaţiul verde- gazonat.

La 1 iunie 2006, de Înălţarea Domnului Iisus Hristos, Ziua Eroilor, cu prilejul încheierii lucărilor de amenajare a Cimitirului Românesc de Onoare de la Ţiganca, s-a organizat o ceremonie oficială, la care au participat înalte oficialităţi din România şi Republica Moldova.

Cei prezenţi la ceremonie au asistat la slujba de pomenire oficiată de un sobor de preoţi condus de Î.P.S.Petru, Mitropolitul Basarabiei şi P.S. dr. Casian Episcopul Dunării de Jos.

   După oficierea serviciului divin, au avut loc depunerea de coroane din partea autorităţilor române şi moldovene, sfârşind cu o pomană creştină pentru sufletele eroilor români căzuţi la datorie.

                                                             Alexandru Moraru

Anunțuri
Comentarii
  1. […] Alexandru Moraru „ Cimitirul militar Ţiganca”https://istoriemilitarasicultura.wordpress.com/2014/04/18/cimitirul-militar-de-la-tiganca/ […]

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s