IOAN PELIVAN – MEMBRU DE ONOARE AL LICEULUI MILITAR DIN CHIŞINĂU

Posted: 8 Aprilie 2014 in Articole, ŞTIINŢĂ

                                IOAN PELIVAN

         – MEMBRU DE ONOARE AL COMITETULUI ŞCOLAR

      AL LICEULUI MILITAR REGELE FERDINAND I  DIN CHIŞINĂU

IoanPelivan

Ioan Gh. Pelivan s-a născut la 1 aprilie 1876, în satul Răzeni, judeţul Orhei în familia lui Gheorghe a lui Andrei Pelivan şi Eugeniei Varuh Titica – Pelivan.

Studiile primare, Ioan Gh. Pelivan şi le face în satul natal, Răzeni, după care trece şi absolvă Seminarul Teologic din Chişinău. Dornic de învăţătură şi de a cunoaşte multe, încă fiind tânăr elev la Seminarul Teologic, în care se preda numai în limba rusă, Ioan Pelivan simţea cadrul îngust al culturii şi ştiinţei ce se da în acea şcoală tinerei generaţii, care, după părerea lui, nu corespundea cu cerinţele vieţii naţionale a Moldovei dintre Prut şi Nistru, aflată atunci sub stăpânirea Rusiei ţariste.

Pentru sentimentele lui naţionale româneşti, Ioan Gh. Pelivan a suferit rigorile puşcăriilor ţariste ruse şi exiluri în părţile nordice ale Rusiei cu climă aspră, ca şi înregimentarea la Batalionul de represalii Nr. 231 „Cotelnici“ din oraşul Viatca, ca simplu soldat.

 Marele istoric Nicolae Iorga aprecia că, „pentru noi românii, Pelivan era toată Basarabia”. La rândul său, istoricul şi profesorul Ion Nistor considera că „Ioan Pelivan a fost părintele ideii naţionale româneşti din Basarabia”, iar profesorul şi publicistul Petre V. Haneş nu ezita să formuleze concluzia că „generaţiei lui Ioan Pelivan se datoreşte întregirea României spre Răsărit”. Ioan Pelivan a avut un „rol luminos” în pregătirea şi realizarea Unirii de la 1918 a Moldovei de Răsărit cu patria-mamă. Se poate spune că el a „grăbit, mai mult decât ceilalţi din generaţia sa, această Unire”, prin eficienţa acţiunilor lui vizând conceperea şi realizarea acestui deziderat naţional. A fost iniţiatorul „Pământeniei basarabene”, al cărei scop era dezvoltarea conştiinţei naţionale, a interesului pentru istoria, cultura şi literatura românească.

Nici sovieticii nu i-au putut ierta acţiunile naţionale şi de înalt patriotism român lui Ioan Gh. Pelivan, după cum nu i-au iertat nici lui Pan Halippa, pe care l-au arestat tot atunci, l-au întemniţat, apoi l-au predat N.K.V.D.-ului sovietic, la Chişinău, un Tribunal Militar ucrainean l-au judecat în pripă, l-au condamnat la muncă forţată pe timp de 25 de ani; după cum nu l-au iertat nici pe Dr. Daniel Ciugureanu, fost preşedinte al Guvernului Republicii Democratice Moldoveneşti, arestat în acelaşi timp cu Ioan Pelivan şi Pan Halippa pentru aceleaşi motive; în drum spre închisoarea de la Sighetul Marmaţiei, Dr. Daniel Ciugureanu a decedat, în camion. Spre a nu incomoda convoiul în transport, trupul neînsufleţit al Dr. Daniel Ciugureanu a fost aruncat din camion – într-un şanţ, – din trupul căruia s-au înfruptat cine ştie ce câini vagabonzi sau animale sălbatice flămânde.

A încetat din viaţă la 25 ianuarie 1954, din nefericire, în închisoarea de la Sighetul Marmaţiei (Maramureş), în care fusese întemniţat ca deţinut politic, necercetat, nejudecat şi necondamnat.

Profund implicat în viaţa culturală a societăţii, Ioan Pelivan s-a bucurat, din acest motiv, de aprecierea unor instituţii de cultură şi învăţământ. Printr-o scrisoare din 20 septembrie 1934, conducerea Liceului Militar Regele Ferdinand I din Chişinău, reprezentată de comandantul acestei unităţi de învăţământ militar, col. Vasile Nădejde, îi aducea la cunoştinţă lui I.Pelivan că, „bazându-se pe faptul că Domnia Voastră sunteţi în toate ocaziunile în fruntea tuturor acţiunilor culturale şi naţionale”, adunarea generală a părinţilor elevilor din ziua de 15 septembrie „v-a ales cu unanimitate membru de onoare al Comitetului şcolar  al acestui liceu”.

 În scrisoare  se arată că Liceul Militar Ferdinand I are „frumoasa menire de a deveni un factor de cultură românească şi o uzină de energie românească în Basarabia; de altă parte, acest aşezământ ostăşesc de învăţătură şi a propus  ca un imperativ categoric de a chema la viaţă culturală şi naţională elementele băştinaşe, a căror strămoşi au apărat cu sângele lor acest pământ sfânt, dar care din cauza deprecierii produselor agricole, căci marea majoritate sunt plugari, nu au posibilitatea de aşi da copiii la o învăţătură mai înaltă.

Această şcoală va contribui astfel la cimentarea acelei unificări sufleteşti şi armonii sociale, care a făcut tăria poporului nostru epocile sale de glorie.” Ca un prim început, liceul serbase în ziua de 16 septembrie 1934 primirea în şcoală a 41 de „fii a pământului basarabean”. Comitetul şcolar îşi propunea să clădească pe terenul vecin cedat de Primăria municipiului Chişinău un pavilion pentru dormitoare şi gospodăria internatului, o infermerie, un câmp de tragere redusă, precum şi un stadion. Pentru realizarea acestor obiective, liceul avea nevoie de „ sprijinul moral al tuturor bunilor români”, între care se afla evident, şi Ioan Pelivan, de această dată, în calitate de membru de onoare  al Comitetului şcolar al acestei unităţi de învăţământ.

                                                                   Blog de Istorie Militară

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s