TIGHINA, 1919: ATACURI TERORISTE SOVIETICE ASUPRA BASARABIEI

Posted: 14 Septembrie 2012 in Articole

TIGHINA, 1919: ATACURI TEROSISTE SOVIETICE ASUPRA BASARABIEI   

       

    Evenimente demult trecute…După ce primul parlament al Basarabiei Sfatul Ţării a votat  în 1918 unirea cu România, viaţa politică, economică şi social-culturală s-a înviorat. Cu toate acestea provocaţiile sovietice, incursiunile şi atacurile teroriste de la frontiera României care era pe râul Nistru  se părea că nu mai au capăt. Pretenţiile neîntemeiate ale Rusiei Sovietice faţă de România şi teritoriile ei  erau susţinute în teritorii de populaţia, care alcătuia minorităţile naţionale, adică ruşii, ucrainenii,evreii, etc. Anume ei şi constituiau coloana a V-a în slujba imperiului sovietic, continuator al politicii imperiale ţariste.

Unul din atacurile teroriste sovietice, pe care presa sovietică şi kominternistă încercau să ne o prezinte ca pe o răscoală, a fost asupra oraşului Tighina. „Răscoala” de  la Tighina – nu a fost altceva decât o incursiune bolșevică asupra Tighinei, executată în zilele 27-28 mai 1919. Propaganda sovietică a etichetat acest eveniment drept „răscoală”, la fel ca și pe cel din ianuarie 1919, de la Hotin și cel din septembrie 1924, de la Tatarbunar.

Adevărul este că, la Tighina a avut loc un atac al unui detașament al Armatei roșii venit din stânga Nistrului. Acest eveniment făcea  parte dintr-un plan mult mai complex elaborat de sovietici, unde, paralel cu formarea unui „guvern basarabean”   în  aprilie-mai 1919, se făceau pregătiri intense pentru un atac asupra Basarabiei.

    Cunoscutul istoric Anatol Petrencu menţiona, că  „ ideea declanșării unei Revoluții în România, dar și a unei răscoale în Basarabia era propagată pe larg în diverse articole din presa bolșevică de la Harcov, Kiev și Tiraspol. Spre exemplu, în ziarul  „Bolșevic”, publicația Comitetului regional al P.C.(b) din Kiev, într-un articol din aprilie 1919, se spunea:„întreaga Basarabie este împânzită de o rețea de comitete revoluționare, peste tot acționează detașamente unite între ele, de partizanii răsculați. Dispoziția populației este extrem de agitată. Răscoala generală este aproape”. Un alt ziar, „Tiraspolskii kommunist”, scria  despre o întrunire a românilor  din Tiraspol, ce „și-au asumat  misiunea să  lupte  pentru  realizarea  revoluției  în  România”.

Dosarele de arhivă depozitate la Arhiva Naţională  a RM  confirmă faptul, că Serviciile de Siguranță și organele de poliție trimiteau regulat la București  informații despre situația din stânga Nistrului, precum și  despre numeroasele tentative de trecere  frauduloasă  a frontierei de unele bande bolșevice în primăvara anului 1919. Zonele preferate de agenții bolșevici erau: localitățile de frontieră, județele din partea de nord și de sud a Basarabiei, precum și zona Tighinei, cel mai apropiat punct de Tiraspol. Existau  informații în privința unor planuri ale centrelor din stânga Nistrului de organizare a unei incursiuni  bolșevice în  Basarabia în primăvara anului 1919, sau cel târziu în mai sau iunie. În  acest sens  se ducea o propagandă intensă printre locuitorii din  stânga Nistrului,  unde se mai afla o cantitate de armament ce putea fi  folosită  în cazul unui eventual atac în direcția României. În diverse telegrame trimise de la Hotin, se aduceau date despre pregătirile trupelor bolșevice dislocate pe malul stâng al Nistrului. Alte înformații despre aceste pregătiri  sunt reflectate în materialele informative de la Soroca, ale punctului de frontieră Ustia- Criuleni. Și  serviciul de siguranța din Iași transmitea diverse informații despre pregătirea unei  ofensive contra României.

  Într-adevăr, de-a lungul Nistrului se făceau intense pregătiri pentru un atac în Basarabia. A fost luată în considerație până și dispoziția trupelor franceze, motiv pentru care s-a preferat zona Tighinei, unde în rândul ostașilor francezi din garnizoana  dislocată în acel  oraș existau unii simpatizanți ai ideilor bolșevice. În acest scop, au fost pregătite la Odesa manifeste în limba franceză, destinate propagandei în rândurile acestor ostași. Într-un astfel de manifest soldații francezi erau rugați să nu se situeze de partea românilor. Se adunau informații și privitor la nivelul de pregătire  al  Armatei române în ideea unei riposte în caz de atac în diverse zone de-a lungul Nistrului.

   Zinovie Husărescu, inspector general  al Siguranței din Basarabia, evoca unele pregătiri ce aveau loc în Basarabia, unde , în viziunea lui „organizațiile bolșevice așteptau cu nerăbdare ofensiva și se pregăteau cu asiduitate pentru primirea autorităților sovietice”. Într-una din ședințele Comitetului regional din Basarabia, ce se afla la Odesa, ar fi fost luate decizii de dublare a detașamentelor din Soroca, Bălți, Otaci, Orhei, Rezina, Criuleni, Tighina, Cetatea Albă. Așa-zisul Comitet de la Tighina ar fi format  o secție de mobilizare ce avea misiune de a pregăti și conduce detașamentele,  precum și o secție de înformații, pentru acțiuni subversive și pentru elaborarea unor planuri de acțiuni în zona orașului Tighina, în colaborare cu detașamente ale Armatei roșii. Se preciza că, la Tighina 400 de persoane înarmate erau pregătite pentru acțiuni subversive.

   A  existat o colaborare între atacatori și agenții ce se aflau în  Basarabia. Planurile au fost elaborate la Tiraspol și Odesa, iar cei care acționau în Basarabia erau doar niște executanți ai indicațiilor Centrului. Ținta atacului din mai 1919 – zona Tighinei – nu era întâmplătoare. Din informațiile agenților ce activau în Basarabia se cunoștea foarte bine situația reală din această regiune.”

     Atacul trupelor bolșevice din stânga Nistrului a avut loc în zilele de 27 spre 28 mai 1919, în zona Tighinei. „În dimineața zilei de 27 mai a.c. – se spunea în materialele înformative ale Siguranței – detașamente de bolșevici susținuți de artilerie, s-au strecurat în Tighina, unde au fost secondați de elemente bolșevice locale, încercând să producă o răscoală”. Armata română  a opus rezistență și atacatorii au fost aruncați peste Nistru, inamicul având multe pierderi. Prefectul  Poliției din Chișinău informa că, atacul a fost precedat de bombardamente violente, dar nereușite , asupra Tighinei. În timpul atacului , un aeroplan a zburat deasupra orașului și a aruncat manifeste, unele în limba franceză. Se pare că,  unii lucrători  de la căile ferate au fost la curent cu declanșarea acestui atac de propaganda comunistă.  Unii dintre membrii lui s-au retras în stânga Nistrului, I. Badeev, Leib Cacianovschi și Feodosii Țurcanu au trecut Nistrul și au continuat activitatea de spioni în armata lui Denichin. Fără agenții-conducători, așa-zisa organizație comunistă din Basarabia a fost lichidată în octombrie 1919, de această dată fără arestări spectaculoase.   

                  Alexandru Moraru, Centrul de Cultură şi Istorie Militară

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s