CONSTANTIN BIVOL: SOLDAT, DEPUTAT, PATRIOT

Posted: 22 Mai 2012 in Articole

CONSTANTIN BIVOL: SOLDAT, DEPUTAT, PATRIOT

Născut într-o familie de agricultori  în anul 1885 în satul Costeşti, azi raionul Ialoveni Constantin Bivol în anii tinereţei s-a dovedit a fi nu numai un harnic agricultor, dar şi un bun militar. Până în 1918 a făcut serviciul militar în armata Rusiei ţariste, care încă în 1812  ocupase Basarabia. În calitate de deputat al primului parlament al Basarabiei numit Sfatul Ţării  la 27 martie 1918 a votat actul Unirii Basarabiei cu România. A fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc în anii 1925-1927, apoi membru al Partidului Naţional Liberal.

În anii 1925-1926 s-a aflat în funcţie de primar al satului Costeşti din partea Partidului Naţional Ţărănesc. A deţinut această postură timp de 8 luni, iar în 1932- ca reprezentant al Partidului Naţional Liberal.

Realizarea Marii Uniri de la 1918 nu a fost desigur opera unui singur om şi nici a unei generaţii. Cu toate acestea, Constantin Bivol a fost unul din majoritatea deputaţilor din Sfatul Ţării, care prin votul său a făcut reîntregirea, unificarea Ţării.

Prin votul său el a exprimat dorinţa alegătorilor, care l-au ales în mod democratic în inaltul organ legislativ al Basarabiei. După mai bine de 100 de ani de ocupaţie rusească, de exploatare naţională,economică şi genocid, basarabenii au ajuns la apogeul unităţii naţionale.

Când pregăteam prezentul material, am încercat să consult şi literatura istorică sovietică despre activitatea Sfatului Ţării şi deputaţii primului legislativ democratic basarabean. Cu regret, până şi enciclopediile apărute în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, s-au dovedit a fi departe de ştiinţa istorică, fiind pline de texte propagandistice comuniste, filoruse şi antinaţionale. Numai titlurile acestor aberaţii istorice cât fac:”Rolul trădător al Sfatului Ţării”, „ călăii români”, „ocupanţii români” etc.

După 1989 lucrurile relativ s-au schimbat. Un şir întreg de specialişti au făcut lumină asupra adevărului istoric despre activitatea Sfatului Ţării şi deputaţii acestuia. Printre aceştea se numără şi dr.Elena Postică cu lucrarea de referinţă, apărută sub redacţia dânsei „Cartea Memoriei.Catalog al victimelor totalitarismului comunist” în 4 volume. În volumul II al acestei lucrări remarcabile se menţionează, că Constantin Bivol a fost membru  al Sfatului Ţării, apoi deputat în Parlamentul României; primar al localităţii Costeşti, Ialoveni . Arestat  la 25 august  1940 de către autorităţile sovietice pe motiv, că a desfăşurat activităţi antisovietice şi a votat actul Unirii Basarabiei cu România. A murit în închisoare.

În respectiva listă am mai numărat încă 21 de persoane cu numele Bivol. O fi rude mai apropiate sau mai indepărtate ale distinsului patriot. Acest lucru este o confirmare, că neamul Bivolilor este un neam de buni gospodari şi iubitori de ţară; un neam concentrat în localitatea Costeşti din inima Basarabiei; un neam care nu s-a împăcat cu ocupaţia Basarabiei de URSS; un neam, care cu preţul libertăţii(iar Constantin Bivol chiar cu preţul vieţii) au opus rezistenţă comunismului adus pe tancuri de ruşi.

La Arhiva Naţională a Republicii Moldova într-un fond arhivistic special, sunt depozitate un număr impunător de documente despre activitatea primului Parlament -Sfatul Ţării. Tot aici sunt incluse fişele personale ale deputaţilor şi tot felul de chestionare, inclusiv a lui Constantin Bivol.

Sistemul sovietic a adus milioane de sacrificii omeneşti în scopul menţinerii statului totalitar.În rândul acestora se numără şi Constantin Bivol. Cum s-a mai menţionat mai sus, în 1940 a fost arestat  de către organele NKVD-ului sovietic, în 1942 după prima anchetă moare într-o închisoare din URSS şi numai în 1990 a fost reabilitat bunul nume al acestui Om.

Oameni lichidaţi moral şi fizic, familii distruse în nume lui Stalin şi a unei ideologii aberante clădită de cadavre şi alimentată cu sângele celor sacrificaţi…

În Certificatul de reabilitare eliberat fiicei sale Vera Căpăţină de Procuratura Republicii Sovietice Socialiste Moldova la 16 iulie 1990 se spune, că dosarul penal (ca sa vezi-penal, pentru omul care n-a săvârşit nici o crimă,dar băgat în puşcărie în aceiaşi celulă cu criminalii ordinari-n.a) a lui Bivol Constantin  Vasilievici, născut în 1885,locuitor al satului Dahnovici, raionul Hânceşti, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească arestat la 25 august 1940 şi mort la 12 martie 1942 în închisoarea nr.4 din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Tătară a fost clasat, din motiv al morţii acestuia şi lipsei de dovezi ale crimei. Bivol Constantin Vasilievici a fost reabilitat.Procuror-interimar, D.Postovan”.

Deci în lipsa de dovezi ale crimei, omul este arestat, anchetat cu folosirea celor mai violente metode de anchetă pentru a extrage mărturisirile necesare, mort în închisoare şi reabilitat după 60 de ani.

În scrisoarea de însoţire a Certificatului de reabilitare se mai menţiona, că referitor la restituirea averii confiscate sau întoarcerea valorii acesteia în bani dna Căpăţină Vera Constantinovna este sfătuită să se adreseze la Executivul Raional Hânceşti, unde trebuie să  se prezinte cu Certificatul de reabilitare al tatălui.

La numeroasele demersuri ale dnei Vera Căpăţină  adresate Comitetului Securităţii de Stat al Republicii Sovietice Socialiste  Moldova, la 25 aprilie 1990 a primit următorul răspuns( cu omiterea informaţiilor deja cunoscute):

„…din cauza începutului războiului el a fost transferat la închisoarea din oraşul Cistopol, RSS Tătară, unde la 12 martie 1942 a murit de subnutriţie şi colită.Cu regret, locul unde a fost îngropat nu este cunoscut. Pentru înregistrarea morţii(aşa-i în document), noi am expediat un demers la Oficiul Raional Cotovsc al Stării Civile, de unde veţi putea primi certificatul de deces.

Procuratura Republicii Sovietice Socialiste Moldova în prezent înfăptueşte un control privind vinovăţia tatălui dumneavoastră.Alăturat vă mai comunicăm, că în timpul arestării tatălui dvs.nu a fost întocmit un Registru al averii confiscate, respectiv, nu există documente, care ar confirma averea confiscată.Cu toate acestea,după ce veţi primi de la procuratură documentul de reabilitare al tatălui, cu pretenţiile asupra averii vă puteţi adresa la Executivul Cotovsc al deputaţilor norodnici. Semnat, şef al subunităţii, A.V. Tirichin”.

În Enciclopedia”Sfatul Ţării” la pagina dedicată lui Constantin Bivol este înserată o fotografie sub care stă inscripţia”Mormântul din Cimitirul Central or.Chişinău”, care poate servi drept dovadă, că după război corpul marelui patriot a fost adus la Chişinău şi înmormântat la Cimitirul Central. Poate fi acest lucru real sau nu ?

Puteau organele NKVD-ului închisorii să îngroape pe cel decedat în cimitirul închisorii sau al oraşului Cistopol marcându-i mormântul cu o inscripţie al numelui? Atâta grijă avea NKVD-ul din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Tătară?

Cu atât mai mult pe un „duşman al poporului”, a omului care a luptat toată viaţa împotriva bolşevicilor şi în 1918 a votat Marea Unire. Pe timp de război, când armatele germane se aflau la Stalingrad? E greu de crezut. Să admitem că rudele au fost înştiinţate de autorităţile sovietice sau de un particular despre moartea în inchisoare( în timpul războiului sau după)şi au adus corpul în Moldova, la Chişinău. Care funcţionar al Executivului orăşenesc Chişinău(în majoritate ruşi,ucraineni, evrei) ar fi admis înmormântarea în cimitirul orăşenesc al unui „cadavru”, fost puşcăriaş şi „duşman al poporului” adus din RASS Tătară? E greu de crezut că s-a găsit vre-o unul. Cu toate acestea mormântul lui Constantin Bivol în Cimitirul Central al municipiului Chişinău există şi este bine îngrijit.

În acest caz, scrisoarea de la securitate adresată dnei Vera Căpăţină cum că”locul Îngropării lui Constantin Bivol nu este cunoscut” este departe de a fi veridică. În toate documentele parvenite de la instituţiile de stat este scris că, Bivol Constantin a murit în închisoarea nr.4 din oraşul Cistopol.A murit sau a fost omorât ?

Adevărul este că a fost omorât prin foame.În documentul eliberat de organele securităţii se menţionează, că a murit de subnutriţie şi colită.Nu trebuie să fii mare specialist în medicină ca sa ştii, că subnutriţie nu este altceva decât foamea, nu i se dădea hrană şi apă.Când prin metode violente, unui om nu i se dă hrană sau apă aceasta se califică drept omor premeditat!

Să nu scoatem din cont şi metodele NKVD-iste la care a fost supus patriotul.Credeţi că un om normal, după ce a fost arestat fără motiv, după ce i s-a confiscat toată averea, fără să-i dee măcar o recipisă sau un alt document de confirmare de la noua putere; bătut, maltratat cu foame şi sete, batjocorit începând de la sentimentele de bărbat şi terminând cu cele naţionale; în loc să fie pus în barăci cu deţinuţii politici-băgat în camere cu criminalii, tâlharii şi violatorii ordinari, care erau îndemnaţi de supraveghetori să nu-l lase în pace nici un minut…Constantin Bivol mai putea supraveţui?

Realitatea este crudă.Deputatul Sfatului Ţării Constantin Bivol, ales în mod democratic de o bună parte de basarabeni a fost omorât de autorităţile criminale comuniste ale URSS.A fost o crimă politică premeditată, pentru care până în prezent n-a răspuns nimeni.

Merită tot respect exemplul doamnei Vera Căpăţină, fiica patriotului, care a avut atâta dragoste de părintele său, răbdare şi voinţă să bată pragurile la toate instanţele judiciare şi de forţă ani de zile, pentru a afla nişte frânturi de informaţii despre soarta tragică al celui care i-a fost tată.

                      Alexandru Moraru, Centrul de Cultură şi Istorie Militară

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s